România pierde bani pentru că trenurile nu ating viteza promisă

Cât de repede circulă trenurile în Serbia, Polonia și Austria?

Zona unde se ating 230 km/h Vlad BarzăPublicat: 23.05.2026 18:05 Actualizat: 23.05.2026 18:19 Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Vlad BarzăPublicat: 23.05.2026 18:05 Actualizat: 23.05.2026 18:19 Vlad BarzăPublicat: 23.05.2026 18:05 Actualizat: 23.05.2026 18:19 Publicat: 23.05.2026 18:05 Actualizat: 23.05.2026 18:19 Premierul Ilie Bolojan a anunțat sâmbătă, la Iași, noi bani pierduți din PNRR. Unul dintre motive e legat de viteza feroviară. HotNews a analizat trasee și viteze. Trenurile de lung parcurs din România circulă adesea cu viteze medii de numai 50 – 55 km/h.

Ultimele știri

Inteligența Artificială nu înlocuiește oamenii: Giganții Tech reangajeazăZelenski, la Casa Albă: Întâlnire crucială cu Trump pentru sprijin militarDronă rusească în România: Schimbare de atitudine la București după incidentIranul avertizează SUA: „Nu voi decideți soarta războiului și a păcii

Pe principalele coridoare feroviare din Europa Centrală InterCity-urile ating frecvent 80–90 km/h. Am comparat vitezele medii pentru 12 trenuri de lung parcurs din Europa, dintre care jumătate străbat România. Cele mai lungi au parcurs de peste 1.100 km și trec prin mai multe țări.

Nici la vitezele maxime nu stăm prea bine: în România și Ungaria maximul este 160 km/h.

Pe anumite linii vitezele maxime ajung la 200 km/h în Serbia și Polonia și la 230 km/h în Austria.

Diferența de viteză a trenurilor se simte clar de către pasageri în timpul de parcurs: dacă în România un drum de 700 km poate dura 14–15 ore, în țări precum Polonia, Cehia sau Austria aceeași distanță este parcursă în 8–9 ore, adică la jumătate.

Grafică de Ion MateșExemple de viteze la noi și în Europa de lângă noi România are printre cele mai lente trenuri din Europa iar acest lucru se poate vedea clar când comparăm vitezele medii pentru trenurile cu cel mai lung parcurs, în special trenurile de noapte.

Pe distanțe foarte mari trenurile românești au viteze medii cu 25-30 km/h mai mici decât trenurile din țările Europei Centrale unde s-a ales să se investească în sectorul feroviar. Trenul „Dacia” București – Viena are viteză medie de 61 km/h între Brașov și Arad și de peste 70 km/h de la granița maghiară, până în Austria.

Vor circula trenurile în România cu 200 km/h în următorii ani?

Cu trenuri precum Iași – Timișoara sau Cluj – Galați traversezi țara la viteze medii de 51-52 km/h. Spre comparație, trenurile IC care străbat dintr-o parte în alta țări precum Polonia, Cehia, Slovacia sau Ungaria o fac la viteze medii de 80-90 km/h. Un exemplu este trenul internațional care face legătura între orașul polonez Gdynia (la marea Baltică) și capitala cehă Praga.

Cei 827 de km sunt parcurși cu o medie de 90 km/h, fiind multe porțiuni unde viteza trece de 120 km/h, pe linii modernizate.

Și în România sunt în derulare modernizări care ar trebui să permită creșterea vitezelor în următorii ani, dar până atunci sunt multe restricții de viteză, mai ales între Brașov și Sighișoara și între Caransebeș și Arad. Trenuri lente acasă, dar rapide în veciniUn exemplu care spune multe ține de comparația dintre trenul direct București – Viena și trenul Nightjet Viena – Amsterdam.

Deși distanțele sunt asemănătoare (peste 1.100 km), trenul Viena – Amsterdam face cu patru ore mai puțin, deși are staționări multe. Trenul direct București – Sofia are o viteză medie de 54 km/h, iar București – Chișinău, de numai 43 km/h. În primul caz sunt și opriri dese, iar traseul este mult mai lung decât pe șosea.

În al doilea caz este o staționare lungă la vamă, pentru controale și pentru schimbarea boghiurlor. În Europa Centrală vitezele pentru trenurile de lung parcurs sunt net mai mari.

De la Praga către Marea Baltică viteza medie este de aproape 100 km/h, iar din Budapesta către Stuttgart, de 81 km/h.

În multe cazuri, traseul feroviar este mult mai lung decât cel rutier, exemple fiind rutele Praga – Dresda sau București – Sofia. Trenurile de noapte au uneori opriri de zeci de minute pentru manevre și pentru desprinderea sau atașarea unor grupe de vagoane.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alina Stoian și asistat AI.