Românii, tot mai pesimiști: leul scade, dobânzile și prețurile cresc

Ce se întâmplă cu economia României?

Românii se confruntă cu o realitate economică tot mai sumbră: leul slăbește, dobânzile și prețurile cresc, iar optimismul dispare.

Ultimele știri

Iranul avertizează SUA: „Nu voi decideți soarta războiului și a păciiEuropa, între potop și dogoare: o criză climatică fără precedentAriana Grande dă în judecată hackerii care i-au furat și publicat piese și clipuri nelansateAutostrada Transilvania: 30 km deschiși mai devreme, o premieră pentru CNIR

Un studiu recent realizat de IRSOP, între 25 și 30 iunie 2026, pe un eșantion de 500 de participanți, arată o degradare aproape generală a percepției economice. Comparativ cu luna precedentă, aproape toți indicatorii au scăzut, singura excepție fiind stagnarea consumului. Analiza detaliază o populație care se simte tot mai departe de stabilitatea macroeconomică.

Datele sondajului indică o creștere alarmantă a așteptărilor inflaționiste. Procentul respondenților care se așteaptă la inflație a urcat de la 78% la 83% într-o singură lună. Acesta este cel mai înalt nivel înregistrat de institut de la lansarea seriei lunare, în februarie 2026. În același timp, numărul celor care anticipează o deteriorare a situației financiare personale în următoarele 12 luni a crescut de la 54% la 61%.

Această tendință pesimistă se extinde și pe termen lung: 57% dintre români cred că standardul lor de viață va fi mai scăzut peste cinci ani, față de 52% în mai.

Piața muncii și incertitudinea

Pe piața forței de muncă, îngrijorarea legată de posibilele disponibilizări a rămas relativ constantă, afectând aproximativ un sfert dintre angajați (27% în iunie). Cu toate acestea, percepția generală privind disponibilitatea locurilor de muncă s-a înăsprit considerabil. Procentul celor care consideră că este dificil să găsească un loc de muncă în localitatea lor a urcat de la 66% la 70% în rândul populației generale.

Este deosebit de relevant că majoritatea celor care se simt amenințați de concediere (81%) sunt pesimiști în privința găsirii unui nou loc de muncă. Acest lucru sugerează o piață percepută ca fiind rigidă, mai degrabă la baza piramidei riscului, decât o deteriorare uniformă a tuturor segmentelor.

Cea mai semnificativă modificare în luna iunie, pe frontul monetar, este legată de așteptările privind cursul de schimb. Procentul celor care cred că leul se va deprecia în următoarele 12 luni a sărit de la 60% la 70%, după patru luni de așteptări relativ stabile.

Leul slăbește, dobânzile cresc

În paralel, numărul celor care anticipează dobânzi mai mari a crescut de la 69% la 74%.

Această combinație de depreciere monetară și dobânzi în creștere indică o populație care se pregătește pentru un scenariu de politică monetară restrictivă, chiar și într-un context de creștere economică percepută, implicit, ca fiind slabă de către respondenți.

În ciuda tuturor acestor percepții negative, nivelul de consum a rămas neschimbat. Procentul celor care afirmă că achiziționează mai puțin pentru consumul curent, comparativ cu anul precedent, a rămas la 61%, identic între mai și iunie. Această stagnare, într-un mediu în care toți ceilalți indicatori s-au deteriorat, sugerează că o parte semnificativă a populației a atins deja un prag de austeritate personală, nemaiavând spațiu de manevră pentru a reduce și mai mult cheltuielile curente.

Consumul stagnează, dar de ce cheltuielile scad atât de mult?!

Intențiile de a cheltui în acest an confirmă tendința de contracție economică. Practic, toate categoriile de cheltuieli discreționare au înregistrat scăderi notabile.

De exemplu, intenția de a achiziționa o mașină nouă sau la mâna a doua a scăzut de la 20% la 17%.

De asemenea, investițiile în propria afacere au coborât de la 13% la 8%, iar planurile de a deschide o afacere nouă au scăzut de la 9% la un procent nedeterminat în fragmentul oferit.

IRSOP utilizează conceptul de „pătrat magic” al macroeconomiei – stabilitatea prețurilor, creșterea economică, ocuparea forței de muncă și echilibrul comercial extern – pentru a analiza aceste date. Sondajul subliniază o populație care se simte îndepărtată de oricare dintre aceste patru repere fundamentale.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Irina Neagu și asistat AI.