Tramvaiul prin Piața Unirii: O călătorie nostalgică în inima Bucureștiului de altădată

A început transportul feroviar în București în 1871?

În prezent, traseul tramvaiului nu mai taie direct spațiul public al Pieței Unirii, o absență care ne duce cu gândul la epoca când aceste vehicule constituiau pulsul urban al capitalei. Până când infrastructura feroviară urbană nu va fi reintrodusă în acest nod central, putem explora memoria vizuală a Vechiului București, perioadă în care tramvaiele erau elemente esențiale ale peisajului metropolitan.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Această evocare este bazată pe documente arhivistice și analize istorice publicate recent, incluzând contribuția jurnalistului Andreea Mustăcioară, datată 26 septembrie 2026.

Contextul dispariției actuale a tramvaiului de pe această rută specifică este legat de lucrările masive de construcție a Magistralei 2 de metrou, efectuate în perioada 1986-1987. În acei ani, șinele au fost demontate pentru a face loc șantierului, o decizie luată în cadrul unei reconfigurări dramatice a zonei centrale inițiate de regimul comunist sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu.

Acest proces a început de fapt în a doua jumătate a anilor 1980, fiind parte integrantă a proiectului ambițios de creare a noului Centru Civic, un ansamblu urban dominat de imensa Casa Poporului și de axa Bulevardului Victoria Socialismului.

Dacă ne întoarcem cu privirea în timp, spre o fotografie-document din urmă cu aproape un secol, observăm tramvaiele circulând prin spațiul cunoscut atunci sub denumirea de Piața Națiunii. Denumirea actuală a fost adoptată oficial abia în anul 1959, ocazie marcată de celebrarea a 100 de ani de la Unirea Principatelor Române. La acea dată, autoritățile au impus numele care persistă și astăzi.

Peisajul din jurul acelei perioade era radical diferit de cel contemporan: se conturau hale industriale, clădiri cu arhitectură veche și era prezent vechiul pod peste Dâmbovița, un reper geografic fundamental al epocii.

Istoria transportului feroviar urban din București își are originea în anul 1871, momentul înființării Societății Române de Tramvaie, care a introdus primele linii tractate de cai. Timp de două decenii, acest tip de transport a dominat mișcarea urbană, până când, în 1894, a apărut prima linie electrică de tramvaie. Traseul inițial lega cartierul Obor de Cotroceni, având o lungime de aproximativ 6,5 kilometri. Prin urmare, în imaginea din 1929, tramvaiul nu era o noutate exotică, ci un component standard al infrastructurii.

Căile ferestreau direct prin piață, iar vagoanele navigau într-un oraș aflat în plină transformare spre un sistem modern de transport public.

Pe parcursul deceniilor următoare, rețeaua s-a extins considerabil, consolidând statutul tramvaiului ca mijloc de transport vital pentru bucureșteni.

Anul 1929 marchează, totuși, un punct de cotitură istoric: este momentul în care tramvaiele trase de cai au dispărut definitiv de pe străzile capitalei. Arhivele oficiale ale STB confirmă încetarea circulației acestor vehicule cu tracțiune animală în acel an.

Cum s-a schimbat Piața Unirii față de trecut?

Astfel, fotografia respectivă surprinde un moment de tranziție critică, în care tehnologia electrică devenise deja norma, iar epoca trăsurilor și a tramvaierilor cu cai se încheia ireversibil.

Putem reconstrui experiența unei călătorii imaginare prin Piața Națiunii din acea eră. Urcând într-un vagon, pasagerii nu depindeau de aplicații mobile pentru a verifica orele de sosire, nici de ecrane electronice sau hărți interactive. Orientarea se făcea intuitiv, ghidată de șinele care traversau orașul și de mișcarea constantă a vagoanelor printre clădiri, piețe și artere stradale. La coborâre, în zona Pieței Națiunii, pasagerii nu găseau pasajele subterane sau stațiile de metrou, ci doar prezența tangibilă a tramvaiului.

Pentru un locuitor al Bucureștiului din 1929, acest mijloc de transport era echivalentul funcțional al autobuzului, al metroului sau al autoturismului personal din prezent: un instrument obișnuit și indispensabil pentru deplasarea rapidă dintr-o parte a orașului în alta.

Comparând Piața Unirii de astăzi cu reprezentarea fotografică a Pieței Națiunii din 1929, diferențele sunt uimitoare de mari. Valoarea documentară a acelei imagini rezidă tocmai în capacitatea sa de a evidenția nu doar aspectul estetic al Bucureștiului interbelic, ci și amploarea transformărilor urbanistice care au dus la pierderea multor repere ale orașului vechi.

Proiectul modern de reintroducere a tramvaiului propune o nouă linie care ar porni din Piața Sfântul Vineri, ar cobora pe Bulevardul Corneliu Coposu și ar intra ulterior în Piața Unirii.

De acolo, traseul ar continua în fața Hanului lui Manuc, ar trece pe lângă parc și s-ar opri la baza Dealului Mitropoliei. În acest punct, noua linie s-ar conecta cu traseul existent care vine dinspre direcția Rahova.

Această nouă rută ar stabili o legătură directă între liniile din Rahova, Pantelimon și Colentina, traversând inima Bucureștiului.

Din multitudinea de elemente vizibile în fotografia din 1929, foarte puține mai pot fi identificate cu ușurință în peisajul actual. Este vorba despre un București care nu mai există fizic, dar care rămâne accesibil prin intermediul arhivei fotografice.

Articolul se înscrie într-o serie de evocări vizuale ale istoriei urbane, similare cu alte piese media care explorează, de exemplu, Bulevardul Aviatorilor în trecut, când dimensiunile sale permiteau teoretic aterizarea unui avion Hercules, sau Gara de Nord din 1944, surprinsă într-o fotografie extraordinară care includea toate mijloacele de transport ale vremii: trăsură, automobil, tramvai și autobuz. De asemenea, se menționează imagini cu tramvaiele circulând pe vechiul Pod Izvor într-o zi de primăvară din anii 1950, când străzile erau pustii. Aceste materiale, etichetate cu termeni precum „Hala Obor”, „vechiul București” sau „golazo. ro”, completează tabloul complex al memoriei colective a capitalei.

În contextul actual, știrile din 25 septembrie 2026 indică faptul că tramvaiul care traversează Piața Unirii este supus votului în următoarea ședință a Consiliului General al Municipiului București, un pas crucial pentru viitorul transportului urban.

Sursă: b365

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Andreea Mustăcioară și asistat AI.