Există o problemă structurală în sistemul de învățământ!
Profesorii din România apreciază propria lor formare profesională, dar satisfacția lor cu programele de formare generală scade considerabil. Contactul lor cu școala în timpul instruirii a crescut, dar puțini au învățat.
Ultimele știri
Fâneață transformată în resort de lux în doar șase luni
Tasmania, gazda unui monolit care avertizează despre degradarea planetei
Fără apă caldă în 1.500 de blocuri din București
Protest în Piața Victoriei: Oamenii se pregătesc să ieșească iar în stradăAdaptarea la curriculum-ul bazat pe competențe este, prin urmare, foarte necesară, deoarece a fost implementată din 2012-2013.
Semestrul de primăvară 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană, este o hartă de parcurs pentru consolidarea rezilienței economice și a coeziunii sociale și este însoțit de rapoartele de țări privind reformele economice și sociale din statele membre, precum și de recomandări pentru fiecare dintre ele.
Cu toate acestea, doar un sfert (23,6%) dintre profesorii care au început cariera de profesie au declarat că au fost mentorați în 2024, ceea ce, potrivit raportului, semnalează o implementare constantă a măsurilor în domeniu. Problemele dintre ceea ce este pe hârtie și situația pe teren și în formare continuă: deși continuarea programelor de formare profesională este obligatorie, puțin peste jumătate (59,8%) dintre profesorii care consideră programele de formare profesională timpurie să facă parte din curriculum.
Raportul arată, de asemenea, că în contextul educației continue și formării, în contextul anului școlar 2012 și 2013, raportul indică că implementarea curriculum-ului și a curriculum-ului școlii secundare superioare este un instrument util, dar raportul indică că, în contextul anului școlar 2012 și 2013, implementarea noului curriculum și a curriculum-ului școlii secundare superioare este un instrument util.
Analiza detaliată a datelor relevă o discrepanță îngrijorătoare între percepția profesorilor asupra propriei pregătiri și eficacitatea reală a programelor de formare continuă. Această discrepanță se amplifică în contextul schimbărilor rapide din sistemul de învățământ, în special în ceea ce privește digitalizarea și necesitatea dezvoltării competențelor socio-emoționale la elevi.
De ce sunt profesorii nemulțumiți de programele de formare?
Lipsa unei mentorări adecvate, evidențiată de procentul scăzut de profesori mentorați, afectează capacitatea tinerilor cadre didactice de a se adapta la cerințele actuale și de a implementa metode de predare inovatoare.
Mai mult, raportul subliniază o problemă structurală: obligativitatea formării profesionale nu se traduce automat în participare efectivă și în asimilarea de noi competențe. Această situație poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv lipsa de resurse financiare, timpul limitat disponibil pentru formare și, nu în ultimul rând, relevanța scăzută a unor programe de formare care nu Este crucial ca programele de formare să fie concepute în colaborare cu profesorii, să fie adaptate la specificul fiecărei discipline și să ofere oportunități de aplicare practică a cunoștințelor dobândite.
În plus, raportul european indică faptul că România se confruntă cu dificultăți în implementarea eficientă a curriculum-ului bazat pe competențe, introdus acum mai bine de un deceniu. Va reuși România să se adapteze la noul curriculum? Deși conceptul este bine intenționat, tranziția de la o abordare bazată pe memorare la una centrată pe dezvoltarea de competențe necesită o schimbare profundă a mentalității și a metodelor de predare.
Mulți profesori se simt insuficient pregătiți pentru a evalua competențele elevilor și pentru a oferi feedback constructiv.
Această situație este cu atât mai gravă cu cât România se află într-un context demografic dificil, cu o scădere constantă a numărului de elevi și o îmbătrânire a populației didactice. Pentru a asigura un viitor sustenabil pentru sistemul de învățământ, este esențial să se investească în formarea continuă a profesorilor, să se ofere sprijin tinerilor cadre didactice și să se creeze un mediu de lucru atractiv care să încurajeze rămânerea în profesie.
O atenție sporită trebuie acordată și dezvoltării competențelor digitale ale profesorilor, pentru a le permite să utilizeze eficient tehnologia în procesul de predare-învățare.
De asemenea, este important de menționat că raportul Comisiei Europene evidențiază necesitatea unei mai bune coordonări între diferitele instituții responsabile cu formarea profesorilor, precum Ministerul Educației, institutele de cercetare și universitățile. O abordare integrată și coerentă ar putea contribui la creșterea calității programelor de formare și la asigurarea unei legături mai strânse între teorie și practică. Lipsa unei strategii naționale clare în domeniul formării continue a profesorilor reprezintă o problemă majoră care trebuie abordată cu prioritate.
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Marius Dumitrescu și asistat AI.