Vaccinurile pneumococic, antigripal și HPV în creștere, dar părinții ezită, avertizează profesorul Florentina Furtunescu

Ce este al doilea pilon, introdus din 2023?

Progresul înregistrat la nivel național în administrarea vaccinurilor împotriva pneumococului, gripei și virusului HPV este vizibil, însă expertul Florentina Furtunescu atrage atenția asupra persistenței scepticismului printre părinți. Această constatare a fost făcută în contextul unei dezbateri publice dedicate importanței imunizării pe parcursul întregii vieți.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Profesorul doctor Florentina Furtunescu, care ocupă funcția de șef de secție la Institutul Național de Sănătate Publică, a analizat stadiul actual al campaniilor de vaccinare din România, concentrându-se pe trei tipuri de imunizante critice: cele pentru pneumococ, gripă și HPV. Totodată, oficialul a subliniat o tendință îngrijorătoare de scădere a ratelor de imunizare în rândul nou-născuților.

Interveniind în cadrul evenimentului HEALTH FORUM, organizat de DCMedia Group, sub titlul „Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”, Furtunescu și-a asumat dubla sa calitate profesională.

Ea s-a prezentat publicului nu doar ca profesor de sănătate publică și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, ci și ca medic specialist în sănătate publică, cu o vechime semnificativă în sistemul sanitar românesc.

În prezent, activitatea sa se desfășoară la Institutul Național de Sănătate Publică, în cadrul Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile.

Expresivă în discurs, Furtunescu a mulțumit organizatorilor pentru inițierea acestei discuții esențiale, afirmând că vaccinarea rămâne, fără echivoc, cea mai eficientă și rentabilă măsură de sănătate publică. Istoria a demonstrat repetat beneficiile acestei practici, care a salvat milioane de vieți anual, oferind un raport favorabil între costuri și rezultatele pozitive obținute.

Actualmente, România beneficiază de un cadru legislativ și strategic solid care sprijină eforturile de imunizare. Furtunescu consideră că, din punct de vedere al politicilor publice, perioada actuală reprezintă momentul cel mai propice din istoria recentă a țării pentru promovarea vaccinării.

Totuși, existența unui astfel de cadru favorabil nu garantează automat succesul implementării. Institutul Național de Sănătate Publică, alături de autoritățile centrale, identifică obstacolele practice și susține campaniile de vaccinare prin argumente tehnice solide. Sistemul de vaccinare din România se bazează pe două piloni fundamentali.

Primul este programul național destinat copiilor, care pornește de la naștere și este guvernat de un calendar național stabilit prin ordin al Ministrului Sănătății. Anual, Ministerul Sănătății achiziționează cele mai calitative loturi de vaccinuri, conform listei din calendar, pentru a fi administrate minorilor.

În acest segment, provocările sunt majore: acoperirile vaccinale înregistrează o scădere constantă, iar părinții devin din ce în ce mai reticenți față de imunizarea împotriva celor mai grave afecțiuni din copilărie.

Al doilea pilon, introdus începând cu anul 2023, este politica publică de compensare a costurilor pentru anumite categorii de risc. Această măsură acoperă între 50% și 100% din prețul vaccinurilor pentru persoanele vârstnice (peste 65 de ani), pacienții cu boli cronice, femeile gravide, tinerii (în cazul vaccinului HPV) și personalul medical.

Deși aplicarea inițială a acestui sistem a fost mai lentă decât speranțele, ultimele trimestre au arătat o creștere constantă a consumului de doze, demonstrând utilitatea și eficacitatea mecanismului de compensare.

Cu apropierea sezonului rece, atenția se îndreaptă spre vaccinurile anti-pneumococice și antigripale.

Acestea au indicații clare pentru persoanele peste 65 de ani, pacienții cronici și personalul medical, având rolul de a preveni îmbolnăvirile și transmiterea infecțiilor respiratorii în mediul spitalicesc.

Interesul crescut pentru vaccinarea anti-HPV!

Datele colectate de la implementarea politicii de compensare indică raportarea a peste 45.000 de doze de vaccin pneumococic până în prezent. Deși cifra nu este masivă, trendul ascendent trimestrial al administrării la persoanele vârstnice este un semnal pozitiv. Succesul depinde în mare măsură de medicilor de familie și specialiștii prescriitori, care sunt primii contacte pentru vârstnici.

Capacitatea acestora de a convinge pacienții să se vaccineze este cheia protecției nu doar a individului, ci și a familiei sale, împotriva formelor severe de boală.

Situația vaccinului antigripal este similară de urgență, dat fiind sezonul iminent. În anul precedent, Registrul Electronic Național de Vaccinări a înregistrat aproximativ 1,3 milioane de doze administrate, o cifră superioară anilor precedenți. Din total, peste 800.000 de doze au fost destinate persoanelor vârstnice, generând o acoperire vaccinală de circa 21% pentru categoria de peste 65 de ani. Deși este o îmbunătățire față de ani, acest nivel este considerat insuficient.

Organizația Mondială a Sănătății utilizează acoperirea vaccinării la persoanele de peste 65 de ani ca indicator de performanță a sistemelor de sănătate, recomandând o rată de aproximativ 75%.

Prin urmare, România se află încă la distanță față de standardul internațional, având nevoie de eforturi suplimentare pentru a dubla rata actuală.

O altă evoluție notabilă o constituie interesul crescut pentru vaccinarea împotriva HPV (Papiloma Virus Uman).

Acest vaccin are rolul dovedit științific de a proteja împotriva cancerului de col uterin și a altor neoplasmе și afecțiuni severe, eficacitatea sa fiind recunoscută global.

Deși România a întâmpinat dificultăți istorice în implementarea vaccinării HPV, trecerea la politica de compensare a adus schimbări substanțiale, vizibile în special în datele din 2026.

Recomandarea standard este imunizarea fetelor și băieților începând cu 9 ani, ideal în jurul vârstei de 11 ani. În România, costurile sunt acoperite integral până la 26 de ani și parțial (50%) până la 46 de ani.

Analizele arată că, dacă în 2024 consumul era de câteva zeci de mii de doze pe trimestru, în 2025 s-a ajuns la circa 200.000 de doze pe an, iar în 2026, consumul a atins aproximativ 100.000 de doze pe trimestru.

Creșterea semnificativă a interesului populației eligibile este un motiv de satisfacție pentru autorități. Toate aceste statistici provin din analize trimestriale publicate pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică, o inițiativă de responsabilitate socială menită să informeze publicul despre importanța vaccinării, un instrument cu impact major, deși adesea imperceptibil imediat, deoarece se adresează persoanelor sănătoase, mai puțin receptive la măsuri preventive.

Un vaccin mai puțin cunoscut publicului larg, dar esențial, este DTPa celular (difterie, tetanos, pertussis celular), recomandat la intervale de zece ani. Acesta oferă protecție împotriva a trei boli severe, dar consumul său rămâne scăzut, cu doar câteva mii de doze raportate de la introducerea compensării. O componentă crucială a acestui vaccin este administrarea în ultimul trimestru de sarcină, vitală pentru sănătatea mamei și, mai ales, a bebelușului post-naștere. Autoritățile solicită medicilor clinici, în special ginecologilor și obstetricienilor, să convingă tinerele mame să se vaccineze. Din păcate, în ultimii doi ani, consumul a fost de câteva mii de doze, în contrast cu aproximativ 150.000 de femei gravide anual în România.

Toate calculele și monitorizările se bazează pe Registrul Electronic Național de Vaccinări, un sistem informatic centralizat în care toți medicii vaccinatori raportează administrarea dozelor.

Deși sistemul este robust, există conștientizarea faptului că procesul de raportare poate suferi întârzieri sau erori minore, aspect care necesită o atenție continuă pentru a asigura acuratețea datelor epidemiologice.

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Florentina Constantin și asistat AI.