Isaac Levi, analist CREA!
Rusia primește peste 176.000 de tone de combustibil din Coreea de Sud, o manevră care erodează credibilitatea regimului internațional de sancțiuni
Ultimele știri
Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă Sistemul
Sector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte locale
Tesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehicule
Rusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru EuropaPublicat pe 06.10.2026 la ora 08:48, acest raport analitic evidențiază o contradictorie dinamică în politica energetică și diplomatică a Seoulului, unde fluxuri semnificative de energie s-au deplasat spre Federația Rusă tocmai în perioadele critice ale conflictului din Ucraina. Conform investigației realizate de publicația britanică The Guardian, care a sintetizat datele de tracking maritim cu înregistrările oficiale din porturi, un volum considerabil de hidrocarburi a părăsit teritoriul sud-coreean în luna iulie și august.
Această mișcare comercială, efectuată prin intermediul a șapte nave cisternă, a inclus 14 deplasări maritime directe către regiunea Extremul Orient al Rusiei, punând sub semnul întrebării coerența poziției adoptate de peninsula coreeană.
Analiza detaliată a fluxurilor logistice a scos la iveală că, în intervalul menționat, au fost transferate peste 176.000 de tone de combustibil, majoritatea fiind reprezentate de motorină. Această cantitate uriașă a fost încărcată în diverse terminale portuare din sudul și estul Coreei de Sud.
Din flota implicată în aceste operațiuni, trei vase se bucurau de statutul de entități vizate de măsuri restrictive impuse de Uniunea Europeană și de Regatul Unit.
Mai mult, unul dintre aceste nave a utilizat o tehnică specifică de încărcare, cunoscută sub numele de transfer de la navă la navă, efectuat în apele teritoriale ale țării, o metodă care permite mascarea originii mărfii și evitarea oprirelor fizice la cheiuri, facilitând astfel trecerea discretă a combustibilului.
Isaac Levi, analist specializat la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), un think tank cu sediul în Finlanda, a reacționat la aceste descoperiri, descriind situația ca fiind „șocantă”. Expertul a subliniat că faptul că petrolierele incluse pe listele de sancțiuni ale UE au putut opera liber în porturile sud-coreene pentru a livra energie în Rusia erodează fundamental arhitectura de constrângere aplicată Moscovei.
El a mai adăugat că această practică slăbește și percepția sprijinului oferit de Seul Kievului, creând o disonanță între declarațiile politice și acțiunile economice concrete.
Pentru a înțelege contextul, este necesar să notăm că Coreea de Sud a furnizat deja asistență umanitară și echipamente militare neletale Ucrainei, printre care se numără căști de protecție, veste antiglonț și mașini specializate în deminare. În anul 2023, guvernul de la Seoul a asumat o obligație financiară de sprijine economic în valoare de 2,3 miliarde de dolari, suma fiind alocată preponderent sub forma creditelor.
Totuși, pe parcursul întregului război, administrația sud-coreeană a menținut o poziție echilibrată, excluzând trimiterea directă a armelor letale către Kiev, o decizie conformă cu regula tradițională de a nu furniza astfel de echipamente țărilor aflate în stare de război.
În paralel, Moscova a demonstrat un interes persistent pentru revitalizarea legăturilor bilaterale cu Seoulul, accentuând aspectele comerciale ale relației.
Cine sunt proprietarii combustibilului?
Deși tranzacțiile cu combustibil utilizează vase sancționate de partenerii occidentali ai Coreei de Sud, operațiunile par a fi conforme cu legislația națională sud-coreeană, deoarece măsurile anti-ruse ale acestui stat se concentrează în principal pe controlul exporturilor de bunuri specifice, cum ar fi utilajele industriale, componentele electronice și vehiculele. Cu toate acestea, aceste livrări de energie riscă să transforme Seulul într-un punct vulnerabil în lanțul de presiuni exercitat de Occident asupra Rusiei.
Tensiunile diplomatice dintre cele două capitale s-au intensificat recent din cauza transferului a doi prizonieri de război nord-coreeni în Coreea de Sud, o mișcare care, conform declarațiilor oficialilor de la Seoul, ar fi trebuit să fie menținută secretă.
Detaliile privind proprietarii sau vânzătorii inițiali ai combustibilului rămân nefolosite, deoarece aceste informații lipsec din registrele portuare sud-coreene disponibile publicului. Printre cele mai relevante cazuri figurează petrolierul Layla, o navă vizată de sancțiuni, care a realizat două curse din portul Ulsan, situat în sud-estul țării, cu destinația Vladivostok.
Nava a părăsat portul pe data de 19 iulie și pe 10 august, transportând în total 57.000 de tone de motorină.
În prima călătorie, echipajul a declarat autorităților că se îndreaptă spre Vladivostok, însă, în a doua cursă, destinația anunțată a fost Niigata, din Japonia, înainte de deviația finală spre Rusia.
Un alt exemplu notabil este petrolierul Astoria, care arborează pavilion rusesc și este sancționat atât de UE, cât și de Australia. Această navă a încărcat aproximativ 11.000 de tone de combustibil la Ulsan pe 1 august, indicând Japonia ca destinație nominală, înainte de a se îndrepta efectiv către Vladivostok.
Al treilea caz, petrolierul Chongchon, a adoptat o abordare diferită, neacostând niciodată la chei.
La începutul lunii august, aceasta a primit transferate aproximativ 26.000 de tone de combustibil direct de la un alt petrolier, numit Celeste I, care nu era sub sancțiuni.
Operațiunea a avut loc într-un loc de ancorare din largul portului Yeosu, din sudul Coreei de Sud, după care nava s-a îndreptat spre Vladivostok, menționând Singapore ca destinație oficială.
Reprezentanții companiilor proprietare sau administratoare ale celor patru nave implicate nu au oferit comentarii cu privire la aceste evenimente.
Fundamental, această activitate comercială se desfășoară pe fundalul unei crize energetice rusești, capacitatea de rafinare a petrolului din Federația Rusă fiind grav deteriorată de atacurile repetate cu drona din partea Ucrainei, ceea ce explică urgența cu care Moscova caută surse alternative de aprovizionare cu combustibil.
Sursă: digi24
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Alina Stoian și asistat AI.