Grup de luptă NATO pe litoralul românesc din 2028?
Radu Miruță solicită o prezență NATO consolidată în Marea Neagră după atacurile cu drone
Ultimele știri
Alegeri în Israel și SUA: voturi din două continente, consecințe globale
Profesoara Zara: copiii nu mai apucă să citească din cauza temelor
Incendiu la fabrică de armament: SRI acuză sabotaj din Rusia
De unde vine numele cartierului Berceni: husari, groful Bercsényi și bărcariiFostul șef al Ministerului Apărării Naționale, Radu Miruță, a lansat un avertisment ferm prin care cere ca Alianța Nord-Atlantică să își intensifice semnificativ prezența militară în zona Mării Negre, reacționând astfel la incidentele repetate cu drone care au afectat recent acest spațiu strategic. Într-o conversație exclusivă acordată redacției Digi24, politicianul a explicat motivul pentru care consideră că este vitală o implicare mai profundă a aliaților în regiunea noastră, nu doar ca parteneri virtuali, ci cu forțe fizice pe teren.
Una dintre principalele revendicări ale fostului ministru vizează înființarea unui grup de luptă NATO care să funcționeze cu o prezență fizică a trupelor pe teritoriul României. Miruță a subliniat că această solicitare nu este nouă, ci a fost formalizată oficial în timpul mandatului său, prin trimiterea unei scrisori către omologul bulgar și către structurile NATO.
Scopul acestei inițiative era de a transforma implicarea ofițerilor români dintr-o prezență simbolică într-o bază solidă pentru o forță multinațională rotativă.
Potrivit estimărilor sale, acest grup de luptă ar trebui să își înceapă activitatea pe litoralul românesc începând cu anul 2028, funcționând sub un comandament centralizat NATO, cu resurse financiare și materiale contribuite de toate statele membre, nu doar de cele aflate direct pe litoral.
Miruță este convins că această structură ar schimba substanțial dinamica evenimentelor din Marea Neagră, oferind o garanție suplimentară de securitate.
Care este diferența dintre apele teritoriale și zona economică?
În contextul discuțiilor actuale, fostul ministru a menționat că există deja dezbateri interne la nivel NATO privind această propunere. Totuși, el a atras atenția asupra unei nuanțe juridice și geografice cruciale: diferența dintre apele teritoriale și zona economică exclusivă.
Referindu-se la incidentul naval petrecut în apropierea Constanței, Miruță a explicat că dreptul internațional tratează complet diferit responsabilitățile statelor în primele 12 mile marine față de spațiul dincolo de această limită.
Legea maritimă specifică clar ce drepturi și obligații revin fiecărei țări în aceste două zone distincte, o distincție adesea ignorată în dezbaterile publice.
Deși România colaborează strâns cu Turcia și Bulgaria pentru a identifica și marca coridoare de navigație sigure, proces care include operațiuni de deminare cu nave militare pentru a proteja traficul comercial, Miruță a subliniat o realitate geografică imposibil de ignorat. Suprafața Mării Negre din afara apelor teritoriale române este de aproximativ două ori mai mare decât teritoriul țării noastre. Acest aspect face ca România să nu poată fi singura entitate responsabilă pentru gestionarea tuturor incidentelor sau amenințărilor din întreaga regiune.
Așadar, interesul nostru național este ca prezența militară aliată să capete o amploare majoră în imediata vecinătate a granițelor românești, asigurând o protecție eficientă pentru infrastructura critică.
Protejăm infrastructura critică împreună cu aliații?
Un alt punct important abordat în interviu a fost extinderea cooperării militare cu aliații. Miruță a amintit că, în marja unui summit NATO desfășurat la Ankara, a fost semnată o extindere a activităților comune care acum include și protejarea infrastructurii critice.
Această mișcare strategică vine în paralel cu eforturile de consolidare internă.
Fostul ministru a insistat că solicitarea unui sprijin aliat suplimentar nu trebuie să vină pe o bază goală, ci trebuie însoțită de măsuri concrete din partea statului român.
El a invocat resursele suplimentare alocate bugetului de apărare și contractele active pentru dotarea Forțelor Navale, derulate prin intermediul programului european SAFE, ca dovadă că România își asumă propriile responsabilități.
O temă centrală a intervenției a fost impactul deciziei Curții Constituționale asupra programului SAFE.
Pune în pericol decizia CCR contractele din programul SAFE?
Radu Miruță a respins ideea că actul juridic recent pronunțat de CCR ar pune în pericol contractele deja semnate în cadrul acestui mecanism european de finanțare.
El a acuzat PSD de o prezentare a realității care generează confuzie publică, susținând că actul normativ contestat nu este cel care reglementează implementarea efectivă a programului SAFE.
Pentru Miruță, programul nu mai este o simplă discuție teoretică, ci un angajament contractual ferm, cu sume mari de bani implicate. Rezultatele nu pot apărea instantaneu, ci sunt o chestiune de timp, pe măsură ce obligațiile asumate vor fi îndeplinite pas cu pas.
Analizând detaliat legislația, Miruță a făcut o distincție clară între două ordonanțe de urgență.
Prima, OUG nr. 62 din 2025, este cea care stabilește modul în care România gestionează programul SAFE, definind atribuțiile Ministerului Apărării, Ministerului Economiei și Ministerului Afacerilor Interne.
Această ordonanță nu a fost contestată în fața CCR și a servit drept bază legală pentru derularea contractelor. În schimb, ordonanța analizată de Curte, OUG nr. 38 din 2026.
Sursă: Digi24