Cine dă ordinele și cine plătește prețul?
Sindicatul Alliance Police Nationale inițiază o acțiune în instanță împotriva statului francez, invocând riscurile la care au fost expuși agenții de ordine în timpul recentelor tulburări sociale.
Ultimele știri
Kremlinul plătește până la 2 milioane de ruble pentru a aduce ruși în Herson
Seul recheamă opt diplomați din Kiev după dezvăluirea transferului a doi soldați nord-coreeni
Tribunalul București respinge acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu din lipsă de probe
Senatul blochează toate propunerile de creștere a veniturilorDecizia de a chema statul în judecată a fost formalizată de sindicatul Alliance Police Nationale pe 14 octombrie, exact în mijlocul unui val de conflicte violente dintre elevi și forțele de ordine din întreaga țară. Motivul principal? O acuzație grea la adresa guvernului, care și-ar fi expus angajații din poliție unor pericole majore prin decizii administrative falimentare.
Într-un comunicat transmis joi, 22 octombrie, către Euronews, purtătorul de cuvânt Stanislas Goudon a pus tunurile pe executivele din ultimii 20 de ani, reproșându-le o lipsă cronică de viziune în securitatea publică.
În viziunea liderilor sindicali, modul în care autoritățile au gestionat criza a transformat strada într-o capcană mortală pentru cei trimiși să mențină ordinea.
Cum au ajuns polițiștii de la frontieră în prima linie a protestelor?
Nucleul plângerii bate direct în modul în care au fost concepute și transmise ordinele operative pentru jandarmi și polițiști.
Cei de la Alliance susțin că există o prăpastie uriașă între discursul public al ministrului de Interne, Laurent Nuñez, și ordinele reale primite pe ierarhie. Mai mult, sindicatul denunță restricțiile absurde impuse la folosirea armamentului de forță intermediară, vital pentru dispersarea grupurilor violente. Contactat de postul LCI, liderul sindical Eric Henry a explicat că procesul urmărească găsirea vinovaților direcți din lanțul de comandă.
Evident, în acest moment, acuzațiile rămân la stadiul de plângere a părții civile, urmând să fie validate sau notificate de instanță.
Dincolo de sălile de judecată, furia din interiorul sistemului e alimentată de haosul logistic.
Ce spun cifrele însângerate ale acestei toamne?
Lionel Ricaud, reprezentantul Alliance în Haute-Garonne, a povestit pentru La Dépêche du Midi cum agenții sunt stoarse de puteri în ture de 15-16 ore, fiind chemați la datorie chiar și în zilele libere.
Cum personalul specializat în ordine publică nu ajunge, conducerea a recurs la soluții disperate: a trimis în mijlocul bătălierilor de pe stradă polițiști de frontieră sau de la criminalistică, oameni care habar n-aveau cu ce se mănâncă o astfel de misiune.
Factura fizică a protestelor este cutremurătoare.
Premierul Sébastien Lecornu a anunțat în Parlament că 937 de polițiști și jandarmi au fost răniți de la debutul mișcării studențești, deși gravitatea rănilor a fost ținută sub tăcere.
Totul a pornit în septembrie de la revolta tinerilor față de sistemul educațional, dar s-a transformat rapid într-o furie generalizată împotriva scumpirilor și a politicilor guvernamentale.
Cum reacționează guvernul în fața acuzațiilor de violență?
Scânteia a aprins butoiul cu pulbere pe 17 octombrie, când Parisul, Lyonul și Marseille au devenit scene de război urban, cu jafuri și distrugeri. Bilanțul tras de ministrul Justiției, Gérald Darmanin, indică aproximativ 2.500 de rețineri și 174 de persoane plasate în arest preventiv.
Presat de evenimente, executivul a recunoscut că au existat scăpări majore în gestionarea zilei de 17 octombrie și a băgat măsuri de securitate suplimentare, plus interdicții de circulație prin anumite zone. Pe de altă parte, nici forțele de ordine n-au scăpat curate: ONG-urile pentru drepturile omului, cum ar fi gruparea ACAT, au tras un semnal de alarmă privind folosirea excesivă a forței, inclusiv împotriva minorilor.
Mai mult, Inspecția Generală a Poliției Naționale a fost sesizată în mai multe anchete ce vizizează presupuse abuzuri comise de oamenii legii împotriva protestatarilor.
Tensiunea nu dă semne că ar scădea, mai ales că noi demonstrații sunt deja bătute în cuie pentru sâmbătă, 24 octombrie. Între timp, principalele confederații sindicale își unesc forțele pentru o mobilizare masivă.
Sursă: Mediafax