Ajutorul direct în factură poate agrava criza energetică, avertizează analiza Frames

Guvernul promite o schemă dublă fără registru existent?

Ajutorul direct-in-fact promis de noul Guvern riscă să aprofundeze criza energetică, deoarece prețul energiei scade numai prin creșterea producției de energie ieftină, în special a energiei solare cu stocare, și prin investirea în rețele capabile să o preluie, potrivit unei analize efectuate de think tankul economic Frames. O analiză efectuată de cadrul de cercetare economică Frames arată că măsura ridică multe întrebări privind punerea în aplicare și finanțarea. Chiar și în scenariul ideal, nu reduce prețul energiei, doar mută o parte din proiect de lege în bugetul statului.

Ultimele știri

AUR cere explicații de la Dan după sabotajul de la CARFILProblemele din dosarul de aderare se discută doar când aparNiculescu la Chișinău: tăcere despre unire, claritate despre UEGrindeanu cere sancțiuni stricte după confirmarea atacului hibrid rus

Soluția durabilă este însoțită de o rețea capabilă să o adopte, a spus sursa.

Măsura M13 prevede un singur mecanism de sprijin, cu verificare automată a eligibilității și o reducere aplicată direct facturii. Beneficiarii estimati sunt 3,7 milioane de persoane în domeniul electricității și 1,7 milioane în domeniul gazelor. Ideea este corectă, dar experiența anului trecut arată cât de dificile sunt aceste scheme, subliniază Frames. Mecanismul de voucher de 50 lei a fost conceput pentru 2,1 milioane de gospodării.

Cu toate acestea, mai puțin de un milion de consumatori s-au înregistrat în aplicația dedicată, comparativ cu cei 2,5 milioane estimati de guvern că au nevoie de sprijin.

În plus, poșta percepe o comisionă de R15 pentru fiecare voucher de R50, astfel încât aproape o treime din ajutor se pierde pe drum.

Acum guvernul promite o schemă de aproape de două ori mai mare, bazată pe un registru național care nu există încă. E o promisiune făcută înainte de a avea instrumentele, atrage atenția la Adrian Negrescu, managerul Frames.

Prima problemă este lipsa de corespondență între pragul de venit și numărul de beneficiari anunțați. Pragul actual este de 1.940 lei pentru persoanele singure și de 1.784 lei pentru fiecare membru al familiei. Un prag net de 3500 lei pe persoană ar include majoritatea pensionarilor și o proporție semnificativă de familii cu copii din clasa mijlocie.

Prin urmare, cifra de 3,7 milioane de persoane pare a fi subestimată sau depinde de criterii suplimentare care nu au fost încă anunțate.

ANAF nu vede nici veniturile agricole, nici banii trimise din străinătate, nici economia informală.

Interconectarea dintre ANAF, Ministerul Muncii și furnizorii trebuie să lipească fiecare persoană cu locul lor de consum.

În ce măsură încrederea furnizorilor rămâne?

Aici apare o dificultate practică: Multe contracte sunt în numele proprietarului, al unui rudă sau chiar al unei persoane decedate, astfel încât locuitorii și unii bătrâni riscă să nu primească ajutor.

Fără o verificare a bogăției, sprijinul poate ajunge chiar și la cei cu venituri reduse declarate dar având bunuri substanțiale.

În cazul gospodăriilor conectate la încălzire sau care se încălzesc cu lemn, nu se plătesc facturile pentru gaze, astfel încât doar o fracțiune dintre cele mai vulnerabile sunt excluse de sistem, spun autorii analizei.

Întrebarea încrederii furnizorilor rămâne. Statul a acumulat deja surplusuri în ceea ce privește plățile pentru scheme de sprijin: potrivit estimărilor ANRE, sumele datorate furnizorilor de energie și gaze se ridică la aproximativ 8 miliarde de lei.

În cazul în care noul mecanism este, de asemenea, prefinanțat de furnizori, acestea vor include riscul întârzierii prețului plătit de toți consumatorii. Întrucât programul nu specifică cuantumul lunar al ajutorului, Frames a calculat mai multe scenarii. Raportate gospodăriilor, cifrele din program reprezintă aproximativ 2,2 milioane de facturi de electricitate și un milion de facturi de gaze.

Opțiunea minimă, de 50 lei pe lună pe energie electrică și 100 lei pe lună pe gaz timp de șase luni în timpul iernii, ar costa aproximativ 1,9 miliarde de lei pe an.

Dacă sumele se dublează, costul ajunge la aproximativ 3,8 miliarde de lei pe an.

Fiecare LEO extrait din proiect de lege este un LEO luat din buget sau împrumutat. România primește 9,25% din Fond, adică 6 miliarde EUR pentru perioada 2026-2032.

Cu toate acestea, normele europene limitează sprijinul direct pentru venituri la un maxim de 37,5% din costul planului. Asta înseamnă aproximativ 1,6 miliarde lei pe an, mai mult decât suficient pentru varianta minimă. Orice sumă superioară acestui nivel se plătește din bugetul național la momentul consolidării.

Sursă: Digi24