Vizita lui Rubio în Uzbekistan, un exemplu concret!
Noul flux comercial China-Europa: România, nod central al Coridorului de Mijloc și obiectiv al tensiunilor cu Moscova
Ultimele știri
Ministerul Educației a eliminat verificarea lucrărilor la contestațiile pentru directori
Tinerii sub 35 de ani ar putea cumpăra locuințe prin programul Noua Casă cu avans de 5 la sută
Ce punem în pachetele de alimente pentru Sfântul Dumitru?
Kylian Mbappé, prima reacție după ce a ratat Balonul de Aur 2026Invitat recent la emisiunile DC News, europarlamentarul Cristian Terheș, membru al Partidului Național Conservator Român și al Grupului ECR, a analizat în detaliu semnificația strategică a așa-numitului Coridor de Mijloc. Această rută comercială emergentă conectează direct China cu piața europeană, evitând traversarea teritoriului rus, și prezintă potențialul de a transforma România într-un punct nevralgic pentru transportul internațional.
Interesant este că, conform lui Terheș, subiectul interconectivității României cu regiunile Orientului Mijlociu, Caucazul de Sud, Asia Centrală și China rămâne surprinzător de puțin abordat în dezbaterile publice locale.
Deși tradițional politica și diplomația românească s-au concentrat exclusiv asupra direcției vestice, o schimbare de paradigmă a apărut în ultimii ani. Vestul își îndreaptă acum atenția către aceste zone orientale, atrăgându-se de bogăția resurselor minerale, costurile reduse ale energiei și forței de muncă disponibile acolo.
Un exemplu concret al acestei orientări a fost vizitatul secretarului de stat american, Marco Rubio, în Uzbekistan.
Acesta a participat la un format diplomatic care includea cele cinci state din Asia Centrală plus SUA, fiind însoțit de aproximativ 200 de companii americane majore, cu accent pe sectorul tehnologic.
Terheș explică logica acestei mișcări: industria tehnologică modernă are o dependență critică de energie electrică ieftină, necesară nu doar pentru funcționarea serverelor, ci și pentru sistemele lor complexe de răcire.
Pentru a ilustra acest punct, jurnalistul a invocat cazul NVIDIA, prima companie din lume ca valoare, care a decis să canalizeze investiții de miliarde de dolari în Armenia. Motivul principal este accesul la energie electrică cu costuri scăzute. Această dinamici justifică denumirea de „Coridor de Mijloc”. Ruta oferă o alternativă viabilă atât la Coridorul de Nord (care traversează Rusia), cât și la coridoarele maritime convenționale.
Cazul NVIDIA, prima companie ca valoare!
Acestea din urmă au suferit disfuncții majore din cauza conflictului din Iran și a revoltei rebelilor houthi din Yemen, care au blocat efectiv două strâmtori esențiale pentru navigația globală: Ormuz și Bab el-Mandeb.
În cadrul interviului, Cristian Terheș a prezentat și o hartă detaliată pentru a clarifica traseul fizic al acestui coridor. Conform explicațiilor sale, ruta pornesc din China, traversează Kazahstanul până la Marea Caspică, continuă apoi prin Azerbaidjan și Georgia.
Din acest punct, există două opțiuni de continuare: fie prin căi maritime către porturile românești Constanța, Sulina sau Galați, fie pe linia feroviară prin Turcia și Bulgaria, pentru a intra ulterior în spațiul Uniunii Europene.
Inițial, fluxurile de marfă erau dominante pe axa nordică, prin Rusia. Totuși, războiul din Ucraina a accelerat discuțiile privind închiderea sau reducerea traficului pe Coridorul de Nord, mutând presiunea către traseul central.
Terheș susține că recentele atacuri rusești în Marea Neagră au ca scop implicit destabilizarea acestui nou coridor.
Logica Moscovei este simplă: prin închiderea Coridorului de Nord, Rusia pierde veniturile substanțiale obținute din taxarea mărfurilor care tranzitează teritoriul său. Prin urmare, atacurile maritime servesc la descurajarea partenerilor internaționali de a adopta noua rută.
Europarlamentarul a menționat explicit incidentul grav din ziua interviului, în care o navă a fost lovita de o dronă la doar 13 mile marine de coasta Constanței, subliniind miza securitară a zonii.
Sursă: DC News