Alte grupuri au confirmat sprijinul lor!
Parlamentul se pregătește pentru votul decisiv: Guvernul Niculescu la o pas de a fi legalizat, dar tensiunile intra-partidice amenință cu o revoltă în rândurile PNL
Ultimele știri
Tensiuni neașteptate între București și Sofia pe fondul crizei din Marea Neagră
Cum vede un profesor francez umorul românilor în fața greutăților?
Ministerul Educației a eliminat verificarea lucrărilor la contestațiile pentru directori
Tinerii sub 35 de ani ar putea cumpăra locuințe prin programul Noua Casă cu avans de 5 la sutăÎn dimineața zilei de marți, plenul comun al celor două camere legislative se va pregăti pentru momentul crucial al ședinței de învestire a noului executiv.
Înaintea votului final, care este programat să înceapă la ora 14:00, se vor desfășura audierile de confirmare a ultimilor miniștri propuși. Acestea sunt programate între orele 09:00 și 12:00.
Pe rol se află candidații pentru portofoliile cheie: Radu Marinescu pentru Justiție, Mihai Ghigiu pentru Proiecte Europene, Dan Neculăescu pentru Afaceri Externe, Florin Manole pentru Muncă și Alexandru Rogobete pentru Sănătate.
Contextul politic al acestei ședințe este marcat de o istorie recentă de eșecuri. În cei șase luni de interimat condus de Ilie Bolojan, s-au făcut trei încercări nereușite de a forma un cabinet stabil. Acum, pentru prima dată, Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu pare a avea șanse reale de aprobare. Această perspectivă pozitivă se bazează pe acordurile de susținere semnate între Niculescu și liderii PNL și UDMR. Cu toate acestea, situația nu este lipsită de tensiuni, deoarece AUR și USR au anunțat deja că vor vota împotriva executivului.
Mai mult de atât, o parte a parlamentarilor PNL s-au poziționat contra deciziei conducerii partidului, declarând că nu vor susține un guvern în care există miniștri din PSD.
Calculul voturilor în Parlament arată o imagine complexă. Pentru ca Executivul să fie legalizat și să se încheie perioada de interimat, sunt necesare 233 de voturi. Dacă ne uităm la componența legislativă: PSD deține 92 de deputați și 35 de senatori (total 127 parlamentari), PNL are 55 de deputați și 26 de senatori (total 81), iar UDMR dispune de 21 de deputați și 10 senatori (total 31).
Împreună, aceste trei formațiuni dețin 239 de voturi, o cifră care depășește pragul necesar, presupunând o disciplină perfectă în rândurile lor.
În plus la aceste blocuri, alte grupuri au confirmat sprijinul lor.
Grupul parlamentar al minorităților (17 membri), grupul Uniți pentru România (16 membri în Camera Deputaților) și parlamentarii neafiliați (14 deputați și 8 senatori), precum și grupul PACE din Senat (7 membri), adaugă încă aproximativ 300 de voturi potențiale în favoarea Guvernului Niculescu.
Totuși, sprijinul PNL nu este unanim. Filiala PNL din Iași a transmis sâmbătă un comunicat oficial prin care anunță că nu susține învestirea noului cabinet. Această decizie a fost luată în unanimitate de către Biroul Politic Județean. „PNL Iași consideră că soluția legitimă pentru depășirea blocajului politic rămâne constituirea unei majorități reformiste credibile sau, în absența acesteia, întoarcerea la votul cetățenilor prin alegeri anticipate”, se precizează în textul transmis de filială.
Această poziție creează o fisură vizibilă în interiorul partidului, unde o parte din parlamentari se opun liniei conducerii naționale.
Acordurile semnate de Luca Niculescu cu Ilie Bolojan și Kelemen Hunor au o importanță strategică majoră. Președintele PNL, Ilie Bolojan, care este și premier interimar, a anunțat duminică seara că a semnat acordul de susținere cu premierul desemnat.
Acest acord stabilește condiții specifice pe care viitorul executiv trebuie să le respecte până la adoptarea bugetului pe 2027. O condiție esențială este menținerea deficitului bugetar sub o limită strictă.
A patra încercare de învestire a unui guvern!
Potrivit lui Bolojan, ținta este ca deficitul să fie în scădere și să nu depășească 5,3%, o obiectiv pe care România și-a asumat în anii trecuți.
El a subliniat că nu este vorba despre un acord politic larg sau un „cec în alb”, ci despre un instrument necesar pentru aprobarea ordonanțelor de rectificare bugetară, asigurând funcționarea serviciilor de bază și pregătirea bugetului pe 2027.
În paralel, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat luni că a semnat un acord politic cu Luca Niculescu. UDMR își condiționează sprijinul cu respectarea drepturilor minorităților și sprijinirea învățământului în limba maghiară. Hunor a precizat că în Parlament, partida va susține activitatea guvernului doar în chestiunile asupra cărora s-a convenit în cadrul acordului.
Pe de altă parte, opoziția este fermă.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor nu vor vota Guvernul Niculescu.
Motivele citate includ modul nedemocratic în care a fost impusă voința personală a președintelui Nicușor Dan și sprijinul mascat oferit de PNL și UDMR. Similar, Comitetul Politic al USR a decis cu unanimitate să voteze împotriva executivului.
Dominic Fritz, liderul USR, a explicat că un guvern condus de la sediul PSD și sprijinit de o „majoritate toxică” cu AUR nu poate conta pe votul lor.
Istoric, această ședință reprezintă a patra încercare de învestire a unui guvern din luna mai, când Executivul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Până acum, Parlamentul a respins două guverne propuse anterior, cele ale Veștea și Mureșan. Prima propunere a președintelui, europarlamentarul Eugen Tomac, nu a ajuns la vot pentru că nu a reușit să strângă o majoritate. Respingeria a două propuneri a declanșat condiția pentru alegeri anticipate, prin dizolvarea Parlamentului de către președinte.
Președintele Nicușor Dan ar fi dispus să declanșeze alegerile anticipate dacă Luca Niculescu nu primește votul necesar, au precizat surse apropiate de șeful statului pentru Cotidianul. Vineri seara, președintele a afirmat că sunt „șanse mari” ca guvernul propus să fie învestit.
El a adăugat că așteaptă de la noul executiv să implementeze cât mai multe din reformele așteptate de România și a declarat că va încerca să colaboreze instituțional cu acest guvern, sperând să nu ajungă la o situație de critică.
Componența finală a Guvernului Niculescu include 17 miniștri, dintre care 11 sunt propuși de PSD, iar ceilalți sunt independenți. Executivul include și doi miniștri delegați: unul pentru învățământ preuniversitar (din partea PSD) și altul pentru digitalizare și inteligență artificială (independent).
Iată lista completă a membrilor cabinetului: - Prim-ministru: Luca Niculescu (independent) - Ministerul Afacerilor Interne: Marian Neacu (PSD) - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) - Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (independent) - Ministerul Afacerilor Externe: Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent) - Ministerul Justiției: Radu Marinescu (PSD) - Ministerul Apărării Naționale: Ștefan-Radu Oprea (PSD) - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) - Ministerul Energiei: Dumitru Chisălita (independent) - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia-Elena Intotero (PSD) - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Marcel-Alexandru Stoica (PSD) - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) - Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole (PSD) - Ministerul Sănătății: Alexandru-Florin Rogobete (PSD) - Ministerul Educației și Cercetării: Valentin-Sorin Costreie (independent) - Ministerul Culturii: Ioana-Ruxandra Victoria Ciocan (independent) - Ministerul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin-Gabriel Ionescu (PSD) - Ministerul Delegat
pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel-Bogdan Dumitru (independent)
Concluzia este că, deși matematica voturilor favorabile pare a asigura trecerea guvernului pe hârtie, dinamismul politic intern, în special în PNL, și opoziția fermă a AUR și USR, fac ca acest proces să fie departe de a fi o formalitate simplă.
Sursă: Știri pe surse