Iulian Fota: Dacă izbucnește un război între NATO și România, acesta începe de pe teritoriul României

Statele occidentale aleg să nu numească linia de contact cu Rusia „front”?

România – țară de primă linie în fața adversității cu Rusia: o analiză a terminologiei strategice și a riscurilor reale

Ultimele știri

Justiția în Familie: Cuplurile de Judecători care Schimbă SistemulSector 3 aprobare alocare de 120 milioane de lei pentru proiecte localeTesla Roadster: mașina electrică care zboară, se răsucește în aer și sare peste alte vehiculeRusia a construit o bază pentru drone în șase săptămâni — semnal de alarmă pentru Europa

În contextul tensiunilor crescute între NATO și Rusia, o întrebare esențială se impune: România ocupă poziția de flanc estic al Alianței, sau este, de fapt, pe linia de front a conflictului potencial? Iulian Fota, fost consilier pentru probleme de securitate al președintelui Traian Băsescu, a adus clarificări importante în această privinţă, subliniind că termenul „flancul estic” nu reflectă adecvat realitatea strategică, ci constituie, mai degrabă, o concesie politică făcută în trecut Moscovei, concessie care, în opinia lui, a fost înțelegă de Kremlin ca semn de slăbiciune și a încurajat o postureă mai agresivă de partea Rusiei.

„Suntem în față cu un adversar – Rusia – și, până acum, sperăm să rămână doar la acest nivel de adversitate, deoarece orice degradare ar putea duce la o stare de inamicie, ceea ce ar fi mai grav”, a afirmat Fota.

El a evidențiat că, în această configurare, România nu se află pe un flanc, ci pe linia mêmea de confrontare, unde orice acțiune militară ar începe imediat pe teritoriul național.

În schimb, flancul, după definiția lui, este linia de contact cu aliații, cu prietenii sau cu unitățile amicale care susțin pentruta în luptă. În stânga și în dreapta ai aliați, parteneri care te ajută în luptă sau alte formațiuni care apar aceleiași structuri militare.

Acestea sunt flancurile – ele se îndreaptă spre prieteni, nu spre adversar, a precisat Fota.

Astfel, utilizarea termenului „flancul estic” pentru a descrie poziția României față de Rusia este, după opinia lui, nejustificabilă din punct de vedere militar, deoarece România nu are aliați la răsărit, ci direct în fața ei se află adversarul.

Fota a legat apoi această greșeală terminologică de o decizie politică luată de Occident în anul 2014, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia.

El a sustinut că, în acel moment, statele occidentale – mai ales Germania și Franța – au încercat să păstreze deschis un canal de dialog cu Moscova, motivată de interese economice, în special cele legate de gazul natural și de colaborarea industrială.

NATO a vrut să mai lase o șansă negocierilor pe care le avea în acel moment cu Rusia.

Fota leagă greșeala terminologică de decizia politică din 2014!

Am impresia că, imediat după ce rușii au ocupat Crimeea și au continuat presiunea spre Europa, a început o discuție internă în Alianța Nord-Atlantică, a declarat Fota.

În acest cadru, statele occidentale au ales să nu désigne linia de contact cu Rusia drept „front”, deoarece asta ar fi implicat o ostilitate deschisă și ar fi putut încetini șansele la diplomatie. În schimb, au preferat termenul „flanc”, un lucru care, după Fota, „nu este corect din punct de vedere militar-strategic”.

Au denumit linia de front – adică linia spre adversar sau inamic – ca flanc .

De aceea vorbim despre flancul estic , ceea ce este absolut greșit strategic, chiar dacă a fost o concesie politică, a explicat el.

Această alegere a fost motivată de speranța că Rusia ar putea reacționa cu rezonabilitate și că, după anexarea Crimeei, ar putea fi găsit un modus vivendi.

Totuși, Fota a subliniat că Kremlinul a interpretat aceste concessii ca semne de slăbiciune occidentale, ceea ce a încurajat o postura mai assertivă și, în final, a condus la invazia largă a Ucrainei în 2022.

Paradoxul, după Fota, constă în faptul că, chiar și după 2022, după ce Rusia a demonstrat clar lipsa de prietenie și de respect față de Occident – extinzând amenințarea chiar peste granițele Ucrainei – NATO și statele occidentale continuă să folosească, din inerție, termenul „flancul estic”. „Ar trebui să ne întorcem la limbajul real, pentru că, dacă nu definim corect problema, șansele de a o rezolva adecvat sunt mai mici”, a avertizat Fota.

El a recunoscut că există înerție diplomatică și că politici au obligații diferite față de analiști și jurnaliști, dar a insistat că acești ultimi au libertatea și responsabilitatea de a spune lucrurile cu numele lor, fără a se conforma convențiilor politice.

Un punct crucial al intervenției lui Fota a fost avertismentul privind poziția strategică a României în eventualitatea unui conflict armat între NATO și Rusia. El a remarcat că, în terminologia oficială a Alianței, România este clasificată ca „frontline country” – țară de primă linie. „Aceasta trebuie înțeles clar: dacă, neamul să ne ajute, ar începe un război între NATO și Rusia, atunci luptă ar începe pe teritoriul nostru”, a declarat Fota, adăugând că această realitate constituie „drama țării”

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Anca Murgoci și asistat AI.