Subiectul s-a discutat și la NATO!
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut public că Moscova își intensifică eforturile pentru a lărgi cadrul conflictului militar desfășurat pe teritoriul Ucrainei, depășind simplele confruntări convenționale. Într-un interviu acordat agenției Bloomberg, șeful statului român a exprimat o acordare totală cu poziția cancelerului german, Friedrich Merz, care consideră că blocul european subestimează gravitatea amenințării reprezentate de Federația Rusă.
Ultimele știri
Tensiuni neașteptate între București și Sofia pe fondul crizei din Marea Neagră
Cum vede un profesor francez umorul românilor în fața greutăților?
Ministerul Educației a eliminat verificarea lucrărilor la contestațiile pentru directori
Tinerii sub 35 de ani ar putea cumpăra locuințe prin programul Noua Casă cu avans de 5 la sutăSunt de acord în totalitate cu cancelarul Merz.
De regulă, ne aflăm în acord în cadrul Consiliului European, a precizat Nicușor Dan, răspunzând la întrebările jurnaliștilor străini.
Șeful statului a detaliat că pericolul provenit din Est nu se limitează doar la operațiunile militare clasice din Ucraina, ci cuprinde un spectru larg de acțiuni îndreptate direct împotriva societăților europene. Pe lângă războiul activ și agresiunea rusă, există efecte colaterale semnificative, precum căderea dronelor pe teritoriul nostru. Totodată, observăm întreaga război hibrid dus de ruși împotriva tuturor țărilor europene, prin intermediul atacurilor cibernetice, actelor de sabotaj și campaniile de dezinformare. Aceste fenomene impactează direct structura socială a continentului.
Președintele a recunoscut candid că statele membre ale Uniunii Europene nu erau pregătite suficient pentru acest tip de confruntare neregulamentară.
„Sincer vorbind, nu eram pregătiți pentru un astfel de război hibrid”, a adăugat el.
În contextul intruziunilor cu drone în spațiul aerian românesc și al atacurilor din apropierea coastelor României și Bulgariei, Nicușor Dan a făcut o distincție clară între incidentele de la granița cu Dunărea și cele din Marea Neagră. El a explicat că, cu aproximativ un an și jumătate în urmă, dronele au început să pătrundă pe teritoriul României ca urmare a loviturilor rusești asupra porturilor ucrainene de pe fluviu.
În acele circumstanțe, unele aeronave puteau ateriza accidental pe solul românesc după ce abia de la țintele lor inițiale. În schimb, loviturile asupra navelor în Marea Neagră au un caracter diferit, conform opiniei președintelui.
Dar acum, în Marea Neagră, nu este vorba despre un incident.
Puteau ateriza unele aeronave?
Pentru ca o dronă să lovească o navă, nava trebuie vizată, deoarece spațiul este foarte vast, a afirmat Nicușor Dan.
Șeful statului este convins că aceste incidente fac parte dintr-o strategie mai amplă elaborată de Moscova. „Imaginea de ansamblu arată că Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, încercând să provoace alte țări europene”, a declarat președintele.
Pentru a face față acestui val de provocări, România a solicitat sprijin suplimentar din partea Alianței Nord-Atlantice pentru combaterea dronelor. Nicușor Dan a menționat că guvernanții români au comandat diverse capacități militare prin intermediul programului european SAFE, dar livrarea acestora necesită timp. Până la sosirea echipamentelor, autoritățile au cerut aliaților NATO suport temporar pentru consolidarea apărării.
Această abordare reflectă strategia adoptată în trecut, când România se confrunta cu incidente generate de dronele care ajungeau aproape de granița de pe Dunăre.
Am comandat numeroase capacități în cadrul programului european SAFE.
Între timp, am solicitat aliaților anumite echipamente temporare. Unii dintre ei ne-au ajutat.
Și acum facem același lucru, a explicat Nicușor Dan.
El a anunțat că subiectul a fost discutat și într-o întâlnire NATO de la sfârșitul săptămânii trecute, reconfirmând cererea pentru capacități temporare și obținând sprijinul necesar.
Jurnaliștii de la Bloomberg i-au prezentat președintelui o serie de date furnizate de autoritățile române privind incidentele de securitate din momentul declanșării războiului din Ucraina până în prezent. Conform cifrelor citate în timpul interviului, au fost raportate 164 de atacuri în vecinătatea graniței românești, iar avioanele de luptă au decolat de pe pistă în 112 de situații.
Presa a menționat și 54 de cazuri de intrări neautorizate, șase drone doborâte și 81 de incidente în care droni sau fragmente au fost identificate după cădere.
Ce le-a arătat Bloomberg președintelui?
În acest cadru, Nicușor Dan a fost întrebat la ce punct ar putea declanșa aceste evenimente aplicarea Articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă în caz de atac armat asupra unui stat membru.
Președintele nu a indicat un prag concret și a insistat asupra necesității evitării unei escaladări. Rușii încearcă să escaladeze situația pentru a provoca toate statele europene.
Punctul meu de vedere este că nu ar trebui să intrăm în acest proces de escaladare, a Șeful statului a afirmat că România continuă consultările în interiorul NATO și că acestea s-ar putea desfășura mai frecvent dacă situația o impune. Ne-am dotat mai bine pentru a face față acestei provocări și trebuie să rămânem calmi și să ne pregătim mai bine pentru lunile și anii care vin, a adăugat el.
El a insistat ca consolidarea capacităților defensive să fie însoțită de un sprijin constant oferit Ucrainei.
Și, desigur, să continuăm să susținem Ucraina, a completat șeful statului.
Declarațiile președintelui survin pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei.
În ultimele două săptămâni, cel puțin șapte nave comerciale au fost ținte ale unor atacuri în regiune, iar aproximativ 30 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți.
Aceste incidente au determinat România să accelereze dezvoltarea sistemelor de supraveghere maritimă și a mijloacelor de combatere a minelor și a dronelor. Simultan, NATO a anunțat întărirea capacităților de apărare în zona Mării Negre, inclusiv prin completarea mijloacelor de patrulare și supraveghere.
România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, destinată investițiilor în domeniul apărării, incluzând achiziții de echipamente și dezvoltarea capacităților militare.
Sursă: Mediafax