Se va lăsa Occidentul prins în această cursă diplomatică?
Președintele rus Vladimir Putin vede negocierile pentru a pune capăt războiului din Ucraina drept o oportunitate de aur pentru a forța NATO să renunțe la extinderea sa spre est și să revină la granițele din 1997. Pentru a atinge acest obiectiv, Kremlinul propune ca reprezentanții europeni să fie direct implicați în procesul de pace, potrivit unor surse din ministerele de externe occidentale citate de The Telegraph.
Ultimele știri
Incendiu la fabrică de armament: SRI acuză sabotaj din Rusia
De unde vine numele cartierului Berceni: husari, groful Bercsényi și bărcarii
SS United States, recordul transatlantic, devine recif artificial în Florida
Telegondola din Sinaia a funcționat luni de zile cu un pilon deplasat peste limita de siguranțăIdeea a fost avansată anterior de Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al liderului de la Kremlin. Acesta a susținut că Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică au început să analizeze mai serios propunerile Rusiei și că poziția Europei este esențială pentru stabilirea păcii între Moscova și Kiev.
Totuși, în culise, adevărata miză este alta.
Diplomaticii occidentali avertizează că această deschidere maschează vechea intenție a Moscovei: retragerea trupelor și a armamentului NATO din cele cinci state membre care înconjoară Rusia – Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Estonia – sau chiar revenirea completă a Alianței la infrastructura din 1997.
Oficialii occidentali exclud categoric orice concesie majoră în fața pretențiilor rusești. Cu toate acestea, sursele citate de The Telegraph sunt conviențe că această retragere maximă a NATO rămâne o condiție nenegociabilă pentru Putin în schimbul opririi conflictului.
O a doua cerere cheie a Moscovei vizează privarea Kievului de orice suveranitate efectivă.
Va lăsa Occidentul să fie prins în cursa diplomatică a Kremlinului?
O asemenea poziție face ca runda de discuții tehnice programată pentru noiembrie la Abu Dhabi, între reprezentanții Washingtonului, Kievului și Moscovei, să aibă șanse minime de reușită.
Aceleași solicitări nu sunt însă o noutate.
Încă din decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă, Moscova a cerut oficial retragerea infrastructurii militare aliate la aliniamentul din 1997, o mișcare care ar fi însemnat implicit și plecarea trupelor NATO din România.
Ulterior, Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe al Rusiei, a acuzat Alianța că încearcă să subordoneze Moscova și să o reducă la un rol secundar. În mod repetat, Vladimir Putin a justificat invazia din Ucraina prin pericolul reprezentat de extinderea NATO spre est.
Ironia sorții a făcut ca exact după 24 februarie 2022 Suedia și Finlanda – state care au evitat decenii la rând acest pas – să decidă aderarea la NATO. Astăzi, exigența bazată pe granițele din 1997 ar însemna retragerea trupelor și a armamentului din jumătate dintre statele membre, adică 16 din cele 32 actuale.
Pe lângă Finlanda și Suedia, lista include trei foste republici sovietice (Letonia, Lituania, Estonia), șase foști membri ai Tratatului de la Varșovia (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Cehia), patru state din fosta Iugoslavie (Macedonia de Nord, Slovenia, Croația, Muntenegru) și Albania.
Conform articolului 10 din Tratatul Nord-Atlantic, politica porților deschise rămâne literă de lege: orice stat european poate adera din proprie inițiativă, cu acordul unanim al membrilor, fără intervenția vreunei terțe părți. În cei 77 de ani de existență ai Alianței, au existat doar două momente în care membri au suspendat temporar participarea la structurile militare integrate, fără a părăsi însă organizația: Franța (între 1966 și 2009) și Grecia (între 1974 și 1980).
Sursă: Digi24