19 miliarde euro investiții în transporturi, doar 5 din PNRR!
Guvernul Bolojan recunoaște datoriile către constructori și promite clarificări financiare
Ultimele știri
Kremlinul plătește până la 2 milioane de ruble pentru a aduce ruși în Herson
Seul recheamă opt diplomați din Kiev după dezvăluirea transferului a doi soldați nord-coreeni
Tribunalul București respinge acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu din lipsă de probe
Senatul blochează toate propunerile de creștere a veniturilorPrim-ministrul interimar Ilie Bolojan a admis, în cadrul unei emisiuni difuzate duminică seara pe B1 TV, că administrația publică are obligații restante față de firmele care au realizat lucrări la comanda statului. Deși a confirmat existența acestor datorii, șeful executivului a subliniat că situația se poate rezolva prin ajustări bugetare viitoare. În timpul interviului, prezentatoarea a solicitat de mai multe ori o cifră exactă privind suma totală a facturilor neachitate.
Totuși, Bolojan a amânat dezvălirea sumei precise, anunțând că în ziua de luni, 19 octombrie, va susține o conferință de presă dedicată bilanțului activității guvernamentale din ultimul an, unde va prezenta datele financiare detaliate.
În cadrul discuției, premierul interimar a atras atenția asupra problemelor cauzate de investițiile pornite fără acoperire financiară corespunzătoare. Ca exemplu elocvent, a invocat situația Ministerului Transporturilor, unde au fost încheate contracte cu o valoare totală ce depășește 19 miliarde de euro, în timp ce alocarea disponibilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se situa în jurul a 5 miliarde de euro.
Bolojan a criticat modul în care au fost administrate proiectele publice și a emis un avertisment: miniștrii din partidul PSD, în viitorul Guvern condus de Niculescu, ar putea folosi argomentul unei „moșteniri dezastruoase” pentru a explica neîndeplinirea angajamentelor electorale.
Detaliile financiare rămân așteptate pentru luni
În timpul interviului, Ilie Bolojan a fost întrebat direct care este volumul total al datoriilor pe care Guvernul le are față de firmele care au executat lucrări pentru stat, dar care încă nu au încasat remunerația. Prezentatoarea a subliniat că mulți constructori sesizează întârzieri în plăți și a insista pentru o cifră concretă.
Premierul interimar a evitat să precizeze suma exactă, anunțând în schimb că va prezenta datele a doua zi, într-o conferință de presă dedicată bilanțului activității guvernamentale.
„Mâine va fi o conferință de presă în care voi face o dare de seamă asupra activității guvernamentale pe care am exercitat-o de anul trecut până acum și vom face publice aceste date”, a declarat Bolojan.
Când i s-a cerut să precizeze dacă există restanțe care depășesc capacitatea de acoperire prin rectificarea bugetară, Bolojan a susținut că situația este gestionabilă. Nu există un pachet de restanțe care să depășească, să spunem, posibilitățile de rectificare bugetară.
Nu există astfel de probleme, a afirmat șeful executivului.
În urma insistențelor jurnalistei, care a cerut confirmarea că datoriile acumulate pot fi achitate prin rectificările bugetare, Bolojan a „Există restanțe de plată, dar prin rectificările bugetare care se vor face, fluxul acesta de plăți poate fi acoperit”.
Declarările facute de Bolojan constituie o confirmare explicită a existenței unor obligații de plată restante ale statului către constructori. Cu toate acestea, premierul interimar nu a precizat valoarea exactă a acestor datorii, vârsta facturilor neplătite sau instituțiile care au acumulat cele mai mari întârzieri. De asemenea, nu a fost stabilit un calendar exact pentru achitarea tuturor sumelor restante, ci s-a susținut că fluxul de plăți poate fi asigurat prin viitoarele ajustări bugetare.
Investițiile la Transporturi: Contracte de peste 19 miliarde de euro contra 5 miliarde de euro PNRR
Premierul interimar a explicat că una dintre cele mai mari probleme ale finanțelor publice este reprezentată de numărul mare de investiții contractate și începute fără să existe finanțarea necesară pentru derularea lor. Bolojan a dat exemplul Ministerului Transporturilor, unde valoarea contractelor semnate depășește cu mult alocarea disponibilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Vă rog să vă gândiți, de exemplu, că în condițiile în care pe Ministerul Transporturilor ai avut aproximativ 5 miliarde alocare pe fonduri europene prin PNRR și ai semnat contracte care se duc la peste 19 miliarde și le-ai început pe toate acele contracte, înseamnă că ai acționat într-o manieră în care știi că nu-ți ajung banii”, a declarat Bolojan. El a susținut că supracontractarea investițiilor reprezintă o problemă structurală a administrației românești.
Una dintre gravele noastre probleme este gestionarea programelor de investiții. Prea multe lucrări care nu au finanțare.
Și unul dintre elementele pe care le-am avut în vedere în această perioadă a fost, sigur, să asigurăm maximum posibil la investiții, dar, în același timp, să temperăm începerea unor lucrări care nu au finanțare, a explicat premierul interimar.
Lucrări care se degradează și își cresc costurile, una peste alta!
Bolojan a mai prezentat public această problemă în luna august, când a afirmat că Ministerul Transporturilor avusese inițial o alocare PNRR de aproximativ 7,4 miliarde de euro, redusă ulterior la circa 5,5 miliarde de euro, în timp ce valoarea contractelor semnate depășea 19 miliarde de euro.
Diferența dintre valoarea totală a contractelor și finanțarea PNRR disponibilă nu reprezintă, însă, în mod automat, datorii restante către constructori, întrucât proiectele pot avea termene de execuție diferite și pot beneficia de alte surse de finanțare.
Bolojan a insistat că problema apare atunci când instituțiile publice angajează simultan prea multe lucrări, fără să asigure resursele necesare pentru continuarea și finalizarea acestora.
Șantiere blocate și costuri în creștere
Ilie Bolojan a susținut că numărul mare de proiecte începute fără finanțare suficientă a dus la apariția unor șantiere care avansează foarte lent sau rămân blocate ani întregi. El a indicat atât investițiile gestionate de Compania Națională de Investiții, cât și proiectele Ministerului Transporturilor.
„Gândiți-vă că avem atât la Compania Națională de Investiții, cât și la Ministerul Transporturilor lucrări începute de ani de zile, șantiere care nu evoluează sau pentru că n-au finanțare, sau pentru că constructorii nu sunt capabili, sau pentru că au apărut tot felul de contestații”, a declarat premierul interimar. Bolojan a explicat că aceste întârzieri afectează atât bugetul statului, cât și autoritățile locale, în condițiile în care costurile lucrărilor cresc odată cu trecerea timpului.
„Una peste alta, asta înseamnă lucrări care se degradează, lucrări care își cresc costurile, pentru că fiecare an înseamnă posibilități de indexare și așa mai departe, pierderi pentru bugetul de stat, pentru că sunt lucrări la prețuri mai mari, pierderi pentru autoritățile locale, pentru că și ele trebuie să cofinanțeze, și percepția cetățenilor de bătaie de joc vizavi de ritmul lucrărilor publice”, a afirmat Bolojan. Premierul interimar a susținut că, din cauza supracontractării, statul ajunge să plătească mai mult pentru investiții care ar fi putut fi finalizate într-un termen mai scurt dacă ar fi existat o prioritizare corespunzătoare.
În opinia sa, soluția este concentrarea finanțării asupra proiectelor strategice și evitarea începerii unor noi șantiere fără acoperire financiară.
Prioritizarea PNRR și șantierul Autostrăzii Moldovei
Premierul interimar a apărat decizia de a concentra o parte importantă a resurselor bugetare asupra investițiilor finanțate prin PNRR.
El a afirmat că această prioritizare a fost necesară pentru ca România să poată finaliza proiectele asumate și să nu piardă fondurile europene.
„Aici o prioritate este într-adevăr să lucrezi pe proiectele strategice, pe cele mari, și anul acesta principala noastră preocupare au fost proiectele din PNRR”, a declarat Bolojan. În acest context, premierul interimar a făcut referire la cofinanțarea investițiilor în spitale și la lucrările de infrastructură rutieră, menționând în special Autostrada Moldovei. Bolojan a avansat și un termen pentru deschiderea circulației pe A7 până la Pașcani.
Autostrada Moldovei, care va fi operațională până la Pașcani cel mai târziu în primăvara anului viitor, este un efect al acestei prioritizări.
Dar asta trebuie să facem și în continuare, a afirmat premierul interimar.
Termenul indicat de Bolojan este în concordanță cu estimările prezentate vineri, 16 octombrie, de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Potrivit acestuia, lucrările pe ultimul lot al Autostrăzii Bacău–Pașcani, între Mircești și Pașcani, cu o lungime de 28,09 kilometri, au depășit stadiul fizic de 55%.
CNAIR estimează că aproximativ 49 de kilometri din A7, între Bacău Nord și Mircești, ar putea fi deschiși până la sfârșitul anului 2026, urmând ca ultimii 28,09 kilometri să fie dați în trafic în prima parte a anului 2027.
În cadrul interviului, Ilie Bolojan a fost întrebat și dacă cei care au aprobat începerea unor investiții fără să existe fondurile necesare pentru finalizarea lor ar trebui să Jurnalista a comparat situația cu cea în care o persoană fizică își asumă obligații financiare deși știe că nu le poate onora și a ridicat inclusiv problema unei eventuale Premierul interimar a evitat să discute despre posibile sancțiuni juridice, dar a calificat practica drept iresponsabilă.
„Vreau să vă gândiți că e o dovadă de iresponsabilitate”, a afirmat Bolojan. Anterior, acesta explicase că este necesară o responsabilizare a celor care au aprobat decizii de investiții fără acoperire financiară, subliniind că o astfel de practică duce la pierderi economice și la degradarea încrederii cetățenilor în administrarea fondurilor publice.
El a insistat că viitorii decizentri trebuie să fie mai prudenți și să nu înceapă lucrări fără a asigura sursele de finanțare corespunzătoare.
Sursă: Știri pe surse