Ce se întâmplă când statul e parte într-un litigiu comercial?
Statul ca partener comercial și clauzele de arbitrajAtunci când o instituție publică sau unministerdecide să contracteze servicii sau bunuri de pe piața liberă, regulile jocului se schimbă. Statul nu mai acționează de pe poziție de autoritate publică, ci îmbracă haina unuicomerciantobișnuit. În cadrul acestor raporturi juridice, introducerea unor prevederi specifice devine esențială pentru garantarea stabilității contractuale. Ce se întâmplă când una dintre părțile unui litigiu comercial e statul?, a întrebat Radu Preda.
Ultimele știri
Inteligența Artificială nu înlocuiește oamenii: Giganții Tech reangajează
Zelenski, la Casa Albă: Întâlnire crucială cu Trump pentru sprijin militar
Dronă rusească în România: Schimbare de atitudine la București după incident
Iranul avertizează SUA: „Nu voi decideți soarta războiului și a păciiDacă statul acționează prin intermediul unei companii și se comportă într-un contract ca un comerciant obișnuit, un minister încheie un contract comercial prin care achiziționează anumite servicii.
Poate foarte bine ca acel contract pe care îl încheie, un contract de achiziție publică, să prevadă o astfel de clauză arbitrală. Există la nivel statal sau între state acorduri internaționale de protecție a investițiilor reciproce. Ca un stat să atragă investitori străini, trebuie să acorde acestor investitori și anumite garanții.
Și dau exemplul României, care după 1990, ieșind din tipul de economie centralizată, s-a spus: avem o economie de piață, în care avem nevoie de investiții străine. Poate statul să fie un partener comercial de încredere? Și au fost chemați investitori străini din alte țări, să vină să investească în România. Există investiția la Dacia, a celor de la Renault sau investiția americană care a fost la Smithfield sau la Craiova, Ford.
Un investitor străin Vrea să aibă și niște garanții că nu vine cu banii în țară și a doua zi tu îi, nu știu, dai o lege…, a explicat avocatul.
Rolul acordurilor bilaterale în protecția investițiilor străinePentru a oferi siguranță companiilor mari care își plasează capitalul în afara granițelor țării de origine, guvernele semnează tratate internaționale specifice.
Aceste documente stabilesc un cadru de reciprocitate și protecție juridică directă, valabil pentru companiile din ambele jurisdicții semnatare.
Și atunci, un astfel de acord bilateral, care se semnează între două state, prin care își protejează reciproc investițiile.
Este statul un comerciant de încredere în litigiile comerciale?
Acord bilateral, să zicem România – America, în care orice investitor american în România beneficiază de clauzele acestui tratat bilateral, la fel și un român dacă se duce și investește în America, a mai precizat invitatul podcastului.
Cine dă în judecată statul în cazul încălcării tratatelorO dilemă frecventă în dreptul internațional public și privat apare atunci când una dintre părțile guvernamentale nu își mai respectă obligațiile asumate inițial prin aceste acorduri.
În acest context, se ridică problema legitimității procesuale și a entității care trebuie să acționeze pentru recuperarea prejudiciilor. Radu Preda a vorbit despre un scenariu ce poate apărea într-o relație comercială: Dacă statul român încalcă și anulează o parte din prevederea celui tratat? Este acționat de investitor sau și de statul american?
Acel investitor va putea da în judecată statul român. În general, statele intervin foarte rar. Pot interveni de partea investitorului, dar cel care are interesul pentru că nu statul american, să zicem, a fost deposedat de sume, ci investitorul care a venit cu investiția.
Adică cel care are interesul este investitorul. Acest tip de litigii sunt soluționate separat.
Deci nu intră în competența noastră sau a celorlalte curți de arbitraj despre care v-am vorbit, nici ICC, nici Viena, nici Londra, nici Bucureștiul nu mai este competent.
Ci există un tribunal specializat, al Băncii Mondiale. ICSID. Acest tribunal soluționează acest tip de litigii, care derivă din tratatele bilaterale.
Probabil că ați auzit cel mai răsunător e cazul Roșia Montana.
Sursă: capital
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Marius Dumitrescu și asistat AI.