Care e rata de participare?
Alegerile recente din Israel au generat o Knesset fragmentată. Nici tabăra guvernului actual, nici blocul opoziției nu deține controlul absolut asupra parlamentului.
Ultimele știri
Pastor român din SUA, acuzat de o fraudă de 13 milioane de dolari după ce și-a păcălit enoriașii
Dosarul lui Georgescu a fost întocmit grabit, pentru a consolida imaginea negativă
600 de participanți la Congresul studenților în medicină din Craiova
Macron, candidatul pentru șefia Comisiei Europene, susține Rareș BogdanDatele preliminare, difuzate de Institutul Maagar Mochot prin intermediul postului Channel 16, subliniază o cursă extrem de strânsă între cele două tabere politice majore, cu un avantaj marginal pentru formațiunile susținute de fostul șef al Statului Major Gadi Eisenkot. Conform estimărilor, tabăra lui Eisenkot ar obține 52 de mandate, în timp ce tabăra premierului Benjamin Netanyahu ar acumula 50 de mandate.
Deoarece formarea unui guvern necesită obținerea a cel puțin 61 dintre cele 120 de mandate în Knesset, niciuna dintre cele două tabere ajunge singură la pragul necesar.
La nivelul partidelor individuale, Likud, condus de Netanyahu, este creditat cu 24 de mandate, fiind cea mai mare formațiune din viitorul parlament. Yashar, asociat lui Eisenkot, ar obține 22 de mandate, urmat de B’Yachad cu 12 mandate.
Lista comună ar primi 11 mandate, în timp ce Democrații și Yisrael Beytenu ar obține câte 9 mandate fiecare. Aceste cifre indică că negocierile de după scrutin vor fi critice pentru stabilirea coaliției viitoare.
Cine e în tabăra cui?
În alt scenariu prezentat de estimări, blocul lui Netanyahu ar obține 53 de mandate, iar partidele opoziției, reunite în jurul lui Eisenkot, ar acumula 51 de mandate. Partidele arabe ar obține împreună 16 mandate, ceea ce le-ar putea conferi un rol decisiv în negocierea guvernului. În condițiile în care niciun bloc nu dispune de majoritate, configurația finală a Knessetului și eventualele alianțe vor stabili cine va putea forma următorul guvern.
Rata de participare la vot a atins 74,3% la ora 20:00, depășind deja totalul înregistrat la alegerile din 2022, în condițiile în care mai erau încă două ore de vot. Peste 5,4 milioane de israelieni s-au prezentat deja la urne, potrivit Comisiei Electorale Centrale, în creștere față de 66,3% la aceeași oră la alegerile din 2022.
Este cea mai mare rată de participare la această oră din 1988, precizează The Times of Israel.
În tabăra lui Netanyahu se află partidele de dreapta și formațiunile religioase: Likud, Shas, United Torah Judaism, Otzma Yehudit, condus de Itamar Ben-Gvir, și Religious Zionism, condus de Bezalel Smotrich. De cealaltă parte, opoziția este formată în jurul lui Eisenkot, dar include și alte formațiuni, precum partidul fostului premier Naftali Bennett.
Partidele arabe ar putea deveni decisive în negocierile pentru formarea unui guvern, deși o eventuală colaborare cu acestea este controversată, iar liderii celor două tabere au exclus în diferite forme o astfel de variantă.
Alegerile sunt primele organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și după războaiele care au urmat. Printre principalele teme ale campaniei s-au numărat responsabilitatea politică pentru eșecul de securitate din 7 octombrie, gestionarea conflictelor, situația ostaticilor, serviciul militar obligatoriu și scutirile acordate tinerilor ultraortodocși.
Ce au promiș cei doi lideri?
Eisenkot a promis să elimine aceste scutiri, în timp ce Netanyahu a susținut menținerea unor excepții.
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, dintre care 19 ani s-a aflat la conducerea Guvernului - o perioadă mai îndelungată decât oricare dintre predecesorii săi - a încercat să convingă că el este cel mai în măsură să asigure securitatea Israelului - în pofida eşecului de la 7 octombrie 2023 -, subliniind loviturile pe care le-a dat Hamasului în Războiul din Fâşia Gaza şi Hezbollahului în Războiul din Liban. El a promis, în cazul unei victorii, să „termine munca” în Iran. Miniştrii săi de extremă dreapta Itamar Ben Gvir şi Bezalel Smotrich au prezentat planuri în vederea expulzării palestinienilor din Fâşia Gaza şi Cisiordania ocupată.
Opozanţii coaliţiei în exerciţiu consideră acest scrutin decisiv în vederea salvării democraţiei, în contextul în care Benjamin Netanyahu - care este judecat de corupţie - a atacat în mod neîncetat puterea judiciară. Gadi Eisenkot a făcut o campanie mai discretă decât Netanyahu, mizând pe o imagine sobră şi serioasă şi promiţând să-i „unească din nou pe toţi israelienii”.
El a promis să înfiinţeze o Comisie independentă de anchetă în vederea stabilirii responsabilităţilor în eşecul care a condus la atacul Hamas de la 7 octombrie 2023 în sudul Israelului.
Un semn al unei atmosfere tot mai polarizate în Israel este faptul că poliţia a anunţat marţi arestarea unui bărbat înarmat cu cuţit care se apropia de opozantul de stânga Yair Golan, la Tel Aviv.
Sursă: Știri pe surse