Poziția României privind sistemul Starlink după scandalul internațional recent

Ce s-a întâmplat în fața acestor controverse?

Scandalul internațional recent legat de funcționarea rețelei Starlink a pus în lumina reflectoarelor relația dintre România și operatorul de comunicații prin satelit, controlat de SpaceX.

Ultimele știri

Pastor român din SUA, acuzat de o fraudă de 13 milioane de dolari după ce și-a păcălit enoriașiiDosarul lui Georgescu a fost întocmit grabit, pentru a consolida imaginea negativă600 de participanți la Congresul studenților în medicină din CraiovaAlegerile din Israel: nicio tabără nu are majoritate, negocierile vor fi critice

În contextul în care autoritățile de la Kiev au semnalat probleme majore cu terminalele destinate uzului militar, președintele Nicușor Dan a oferit o clarificare fermă referitoare la viitorul colaborării bilaterale.

Interpelat de jurnaliștii de la Bloomberg, șeful statului român a negat categoric ideea unei renegocieri sau chiar a unei anulări a contractului, susținând că acordul este respectat integral de ambele părți implicate.

Punctul de plecare al acestei discuții îl constituie incidentele din 13 octombrie, data la care oficialii ucraineni au identificat defecțiuni la terminalele Starlink, dar și la variantele Starshield, concepute pentru integrarea în sistemele militare. Acestea nu mai asigurau o funcționare optimă la viteze ridicate, o problemă care a compromis semnificativ capacitatea armatei ucrainene de a opera drone interceptoare contra ofensivei ruse și de a desfășura alte manevre dependente de legătura prin satelit.

Volodimir Zelenski a trasat o distincție clară, afirmând că limitările nu pare a fi rezultatul unor disfuncții tehnice naturale, ci al unei decizii deliberate.

Dovada adusă de președintele Ucrainei se bazează pe teste efectuate în state membre ale Uniunii Europene, unde echipamentele au demonstrat performanțe la viteze superioare, în contrast cu restricțiile observate imediat după intrarea pe teritoriul național ucrainean.

În fața acestor controverse, care au declanșat dezbateri în Statele Unite privind responsabilitatea pentru aceste blocări – dezbateri în care au fost nominalizați Elon Musk, administrația condusă de Donald Trump și Pentagonul –, Nicușor Dan a adoptat o poziție de prudență tehnică, dar de certitudine contractuală. El a recunoscut că nu deține toate detaliile tehnice ale disputei dintre Kiev, miliardarul american și Washington, însă a asigurat că, în ceea ce privește România, totul este în regulă.

Contractul pe care îl avem este respectat de ambele părți, a reiterat președintele, închizând astfel ușa unei revizuiri unilaterale a înțelegerii actuale.

Relația dintre București și compania americană are însă o istorie solidă, care depășește simplele achiziții curente.

România colaborează cu SpaceX de câțiva ani, nu doar pentru accesul la servicii de telecomunicații, ci și pentru dezvoltarea unor tehnologii capabile să extindă capacitatea rețelelor orbitale.

Un moment clocant în cronologia acestei parteneriate a fost vara anului 2024, când Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), împreună cu Ministerul Apărării și SpaceX, au realizat un experiment tehnologic unic la nivel global.

Scopul său a fost demonstrarea faptului că sateliții Starlink pot opera la o capacitate mult mai mare fără a genera interferențe cu rețelele satelitare convenționale.

Conform datelor publicate de ANCOM, testele au vizat o creștere de aproximativ opt ori a capacității rețelei în zona experimentală, depășind limitele tehnice valabile la acea dată.

Rezultatele acestui experiment au fost confirmate ca fiind favorabile în aprilie 2025, moment în care guvernanții români, conduși de Marcel Ciolacu, au anunțat sprijinul pentru o revizuire a reglementărilor internaționale în domeniul comunicațiilor prin satelit. În paralel, documentele oficiale indică faptul că Starlink Internet Services Limited deținea deja o licență pentru utilizarea unor frecvențe radio pe teritoriul României, conform raportului anual ANCOM din 2024.

Nicușor Dan a abordat și dimensiunea politică!

Cea mai recentă mișcare instituțională a avut loc în octombrie 2026, când Ministerul Apărării Naționale a atribuit contracte pentru achiziția de servicii și echipamente de comunicații prin satelit, de tip Starlink sau echivalente, consolidând astfel prezența tehnologiei în dotările armatei române.

Pe lângă aspectele tehnice, Nicușor Dan a abordat și dimensiunea politică a conflictului, comentând presiunile exercitate de administrația americană pentru a convingea Ucraina să accepte un acord de pace cu Federația Rusă. Președintele a recunoscut importanța sprijinului furnizat de SUA încă de la începutul invaziei, dar a subliniat caracterul intrinsec european al securității de pe continent.

Argumentul său central a fost că, deși sprijinul american a fost esențial, problema de securitate aparține în primul rând Europei, ceea ce face logic ca statele europene să își asume o responsabilitate financiară mai mare în sustenarea Ucrainei.

Întrebat dacă soarta țării vecine ar putea fi stabilită printr-un tratat tripartit între Washington, Moscova și Beijing, ocolind voința Kievului, Nicușor Dan a respins această ipoteză cu fermitate. El a insistat pe principiul suveranității, declarând explicit că Ucraina trebuie să fie parte activă din orice negociere.

Deși a notat că autoritățile ucrainene și-au exprimat repetat disponibilitatea pentru dialoguri de pace autentice, șeful statului a manifestat scepticism față de intențiile reale ale Moscovei, confesând că nu simte că Rusia dorește cu adevărat încetarea ostilităților în stadiul actual.

Finalul interviului s-a concentrat pe orizontul temporal al conflictului, sub îndrumarea președintelui Donald Trump. Nicușor Dan a afirmat credința sa că liderul american dorește încheierea războiului, însă a avertizat că voința unui singur actor nu este suficientă când sunt implicate multiple părți.

Cred că da.

Dar întrebarea este că, atunci când sunt implicate mai multe părți, toate trebuie să ajungă la un acord.

Nu știu cât de departe suntem de acel moment, a explicat el.

Când i s-a cerut o estimare dacă pacea s-ar putea semna înainte de expirarea mandatului actual al administrației americane, președintele a exprimat o speranță optimistă, dar nedefinită temporal.

Sper că da.

Sper că războiul se va încheia curând.

Dar cele două părți trebuie să ajungă la un acord și nu văd că acest război se va încheia în acest moment, a concluzionat Nicușor Dan, echilibrând speranța cu realitatea complexă a negocierilor în curs.

Sursă: Mediafax