Investițiile României în educație rămân mult sub media statelor dezvoltate

Variază costurile per elev în funcție de ciclul de învățământ?

Bugetul alocat sectorului educațional din România continuă să se situeze semnificativ sub standardul mediu al țărilor avansate economic, conform datelor recente.

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Deși autoritățile au efectuat ajustări care au dus la o creștere a sumelor investite, diferența față de media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) rămâne profundă.

Analiza detaliată a raportului „Education at a Glance 2026”, publicat la data de 29 septembrie 2026, evidențiază lacune majore în finanțarea sistemului școlar, în special la nivelul primar, unde decalajul este de trei ori mai mare decât media internațională.

O privire de ansamblu asupra surselor de fonduri relevă o dependență critică de sectorul public. În anul 2023, în statele membre ale OCDE, contribuția bugetară la finanțarea instituțiilor de învățământ a atins 4% din produsul intern brut, în timp ce aportul privat s-a limitat la 0,6% din PIB.

Contrastul cu România este net: ponderea fondurilor publice a fost de doar 2,4% din PIB, iar cea a cheltuielilor private de 0,2%. Utilizând un indicator extins, care include și cheltuielile publice realizate în afara perimetrului stric al școlilor, se observă o tendință divergentă. Media OCDE a înregistrat o ușoară retragere, coborând de la 4,4% din PIB în 2015 la 4,2% în 2023.

În paralel, România a reușit să își crească ponderea de la 2,4% la 2,6% în același interval temporal.

Această poziționare plasează România, împreună cu Grecia și Ungaria, într-o categorie distinctă, identificată de OCDE ca fiind a țărilor cu o prioritate bugetară redusă pentru educație, atât în raport cu totalul cheltuielilor guvernamentale, cât și în proporție cu mărimea economiei respective.

Analiza costurilor per elev dezvăluie variații semnificative în funcție de etapa de învățământ. În domeniul educației timpurii, pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani, cheltuielile publice românești au progresat de la 3.295 de dolari în 2015 la 4.766 de dolari în 2023.

Totuși, media OCDE a urmat o traiectorie similară, dar la un nivel superior, trecând de la 8.201 la 10.331 de dolari în aceeași perioadă.

Cel mai accentuat decalaj se manifestă în ciclul primar.

Pentru fiecare elev din această etapă, România a alocat în 2023 suma de 3.783 de dolari, un valoare care reprezintă mai puțin de o treime din media OCDE de 12.893 de dolari.

La nivelul gimnaziului, situația este puțin mai bună, dar rămâne sub medie: cheltuielile publice au ajuns la 8.658 de dolari per elev, față de 14.291 de dolari în statele din Organizație.

Se ameliorează situația în învățământul superior!

Dacă privim spectrul complet al țărilor analizate, disparitățile sunt enorme, cheltuielile publice per elev sau student variind de la minimul de 3.398 de dolari până la maximul de 32.832 de dolari.

Structura cheltuielilor din școlile primare românești este dominată de costurile cu forța de muncă. Salariile și alte plăți către angajați consumă 86% din bugetul curent al instituțiilor, o pondere superioară mediei OCDE, care se situază la 79%.

Restul fondurilor acoperă necesarul operațional al unităților școlare.

Situația se ameliorează parțial la nivelul învățământului superior, unde finanțarea este mai apropiată de standardele internaționale.

În 2023, România a cheltuit 11.042 de dolari pentru fiecare student înscris la licență sau la niveluri superioare, comparativ cu o medie OCDE de 16.405 de dolari.

O particularitate importantă este gradul de dependență de stat: fondurile publice asigură 83% din totalul cheltuielilor pentru aceste studii în România, depășind media OCDE de 68%.

Acest lucru subliniază o vulnerabilitate a universităților românești, care se bazează mult mai mult pe bugetul de stat decât partenerii lor europeni.

Tendințele din perioada 2015-2023 arată că cheltuielile cu personalul universitar, raportate la numărul de studenți, au crescut în ritm mai rapid decât finanțarea totală per student. Această evoluție este atribuită parțial scăderii numărului de înscrieri, factor care majoră automat costul mediu calculat pentru fiecare individ, chiar dacă masa salarială a corpului profesoral a rămas relativ constantă.

Aproape o abisală diferență apare însă în domeniul cercetării și dezvoltării (C&D) integrate în universități. În 2023, România a investit doar 28 de dolari per student în activități de C&D, în timp ce media OCDE a fost de 8.433 de dolari.

La nivelul Organizației, aceste activități reprezintă aproximativ o treime din totalul cheltuielilor ale instituțiilor de învățământ superior.

Deși indicatorul OCDE exclude cercetarea realizată în institute independente de universități, ceea ce limitează vizualizarea completă a efortului național, raportul subliniază nivelul extrem de scăzut și în scădere al investițiilor publice românești în acest sector. Conform datelor Comisiei Europene menționate în document, România ocupă ultima poziție dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește intensitatea activităților de cercetare și dezvoltare.

Sursă: digi24

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Irina Neagu și asistat AI.