Cine sunt elevii cu performanțe de nivelul 5 sau 6?
https://cdn. edupedu. ro/wp-content/uploads/2026/09/pisa_romania_trend. jpeg Rezultatele PISA 2025 pentru România, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, arată o scădere ușoară a performanței în matematică și știință față de 2022 și o scădere cu 16 puncte în lectură, echivalentul a aproape un an școlar, în timp ce decalajul dintre elevii privilegiați și cei defavorizați s-a adâncat în ultimul deceniu. Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru educație și competențe, arată acest lucru într-o analiză pentru Edupedu. ro, avertizând că corectitudinea rămâne principala provocare a sistemului.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareÎn testul din 2025, studenții români de 15 ani au obținut în medie 425 de puncte în știință, 419 în matematică, 413 în citire și 442 în rezolvarea problemelor computaționale, potrivit scorului țării OECD.
Toate cele patru puncte sunt sub media OCDE.
Comparativ cu 2022, rezultatele din România în matematică și știință au scăzut ușor și a existat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic a lecturii.
Pe parcursul unei perioade mai lungi de zece ani, scorurile în matematică și citire sunt mai mici decât în 2015, în timp ce în știință tendința este constantă. Proporția elevilor care îndeplinesc performanțe sub nivelul minim de competență, nivelul 2, a crescut de la 2015 cu 12 puncte procentuale în matematică, 9 puncte în citire și 7 puncte în știință.
Numai 54% dintre studenții români ating competențe de cel puțin nivel 2 în știință, comparativ cu o medie din OCDE de 74%. În matematică, procentul este de 48%, comparativ cu o medie OECD de 65%, iar în citire, 52%, comparativ cu o medie OECD de 69%.
Pe polul opus, cei cu performanțe superioare, cei care ajung la nivelul 5 sau 6, reprezintă doar 2% din studenții români în știință, cu o medie OECD de 7%, 4% în matematică, cu o medie OECD de 8%, și 1% în citire, cu o medie OECD de 6%. Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului este legată de corectitudinea.
În România, studenții din cel mai avantajos trimestru din punct de vedere social-economic au depășit performanța studenților din cel mai dezavantajat trimestru cu 122 de puncte în știință, un decalaj semnificativ mai mare decât media OCDE de 85 de puncte.
Cum a evoluat decalajul educațional în România între 2015 și 2025?
Întrucât 20 de puncte reprezintă echivalentul unui an școlar, potrivit raportului Insights and Interpetatios al lui Andreas Schleicher, acest eșec înseamnă mai mult de șase ani de școală.
Între 2015 și 2025, acest decalaj s-a adâncit în România, în timp ce media OCDE a scăzut, pe fondul scăderii performanței studenților defavorizati, în timp ce performanța studenților defavorizati a rămas stabilă. Statutul socioeconomic explică 22% din variațiile în performanța științifică din România, aproape dublul medie al OCDE de 12%. Numai 7% dintre studenții defavorizati din România reușesc să ajungă la primul trimestru de performanță științifică, considerat rezistent academic, comparativ cu 12% în media OCDE. Această tendință confirmă avertismentul lui Schleicher din editorialul trimis la Edupedu.
„Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență pe scară largă”, a declarat directorul OCDE pentru educație, care a subliniat că progresul României în ultimul deceniu nu a ajuns la toți studenții în mod egal.
Curiozitatea și implicarea, printre puținele evoluții pozitive, PISA 2025 a măsurat, pe lângă performanța academică, o serie de atitudini ale studenților față de învățare.
În România, 77% dintre studenți spun că sunt curioși de lucruri diferite, comparativ cu 73% în media OCDE, iar 63% spun că depun eforturi suplimentare atunci când sarcinile devin dificile, comparativ cu o medie a OCDE de 60%. Doar 22% dintre elevii români consideră că școala este o pierdere de timp, în scădere față de media OECD de 24%.
Cu toate acestea, între 2022 și 2025, procentul studenților curioși a scăzut cu 4,8 puncte procentuale în România, iar procentul celor cu mentalitate de creștere, adică cei care cred că inteligența poate fi dezvoltată prin efort, este de 61%, sub media OECD de 69%.
Andreas Schleicher a subliniat aceste calități ca fiind resurse esențiale pentru viitor.
„Educația este întotdeauna un efort uman”, a spus el, adăugând că elevii învață cel mai bine atunci când simt că profesorii lor cred în ceea ce pot deveni.
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Mihai Peticilă și asistat AI.