PISA 2025: Jumătate dintre elevii români consideră că școala îi pregătește insuficient pentru viața de adult

Școala e o pierdere? Tinerii români cred că pregătirea e inutilă!

Rezultatele PISA 2025 relevă o criză de încredere în sistemul educațional românesc: majoritatea tinerilor simt că pregătirea primită este inadecvată pentru viața reală

Ultimele știri

Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultoriDobânzile scad: speranță pentru economia RomânieiUngaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizare

Datele publicate recent din cadrul celui mai important studiu internațional de evaluare a competențelor elevilor, cunoscut sub denumirea de PISA, pun în lumină o percepție îngrijorătoare în rândul tinerei generații din România. Conform primului volum de rezultate al ediției din 2025, aproximativ jumătate dintre elevii români care au participat la această testare globală susțin că instituția școlară nu a depus suficiente eforturi pentru a-i echipa cu instrumentele necesare tranziției către viața de adult.

Acest sentiment de nemulțumire pare a fi mai pronunțat în special în rândul acelora dintre elevi care au obținut scoruri remarcabile la probele aplicate, în contrast cu colegii lor aflați într-o situație de analfabetism funcțional, care, paradoxal, manifestă o anumită rezerve mai mică privind utilitatea școlii.

Aceste constatări sunt detaliate în documentele oficiale ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a coordonat cercetarea, precum și în analizele statistice asociate.

Totuși, imaginea nu este complet negativă; elevii noștri recunosc, într-o proporție mai mare, faptul că absorb cunoștințe aplicabile și relevante pentru angajabilitate, deși, și în acest domeniu, ponderea celor care văd școala ca fiind inutilă rămâne destul de ridicată.

Contextul metodologic al acestui exercițiu de masă este unul de amploare fără precedent. Studiul PISA 2025 a inclus în cercetare un număr total de 760.000 de elevi cu vârsta de 15 ani, proveniți din diferite colțuri ale planetei. Obiectivul principal a fost cuantificarea abilităților la disciplinele cheie, respectiv Științe, Matematică și Citire, dar s-au extins și la evaluarea competențelor digitale, precum și a stăpânirii limbii engleze în calitate de limbă străină.

Participanții au completat nu doar probele standard, ci și o serie extinsă de chestionare care acoperă spectrul relației cu mediul școlar, incluzând și aspecte legate de conștientizarea problemelor de mediu.

În cazul României, conform notelor tehnice ale țării, au fost implicați 7.725 de elevi provenind din 322 de unități școlare.

Această selecție reprezintă aproximativ 76% din totalul tinerilor români cu 15 ani, la care s-a adăugat un eșantion suplimentar din aceleași instituții, dedicat exclusiv evaluării la limba engleză.

Primul volum al raportului PISA 2025 acorda o atenție deosebită modului în care elevii își proiectează viitorul și percepția lor asupra experienței școlare. Un punct focal a fost modul în care tinerii evaluează pregătirea primită pentru viața de dincolo de bancă. Datele brute, disponibile pentru descărcare publică, arată că, atunci când li s-a solicitat să se poziționeze în fața afirmației „Școala a făcut puțin pentru a mă pregăti pentru viața de adult, când termin studiile”, un procent de 51,7% dintre elevii din România au ales opțiunea de acord sau de acord puternic.

Mai specific, 35% s-au declarat de acord, iar 16,7% au exprimat un acord puternic. Pe de altă parte, 48,3% au respins această idee, declarându-se fie de acord parțial, fie complet în dezacord.

La nivel comparativ, poziția României este destul de apropiată de media generală a statelor membre ale OCDE.

În ansamblul acestei organizații internaționale, tot cam jumătate dintre elevi, adică 48,6%, împărtășesc ideea că școala nu a făcut suficient pentru a-i pregăti pentru viață, valoare cu aproximativ trei puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în România.

Cu toate acestea, există nuanțe structurale semnificative între cele două grupuri.

La nivelul mediei OCDE, se observă o distribuție relativ echilibrată a 53,7% dintre elevii aflați sub nivelul 2 (considerați cu analfabetism funcțional) și 51,1% dintre cei cu rezultate excelente (nivelul 5 sau 6) susțin că școala nu i-a pregătit bine.

Nivelurile intermediare (2, 3 și 4) se încadrează, de asemenea, în jurul pragului de 50%.

PISA 2025 dezvăluie o criză de încredere în școala românească!

Situația din România prezintă o inversare interesantă a acestei logici.

Aici, încrederea în capacitatea școlii de a pregăti pentru viață este maximă tocmai în rândul elevilor cu cele mai slabe performanțe, adică cei aflați în situația de analfabetism funcțional.

Pe măsură ce nivelul de competență crește, încrederea scade constant.

Astfel, peste jumătate dintre elevii care se situează sub nivelul 2 de competență la Științe nu sunt de acord cu ideea că școala nu îi pregătește corespunzător.

Pentru elevii de la nivelul 2 (nivel de bază), procentul celor care nu sunt de acord scade la 48,5%. La nivelul 3, cifra ajunge la 43,9%, iar la nivelul 4, la 36,6%.

În final, dintre elevii cu cea mai bună performanță (nivel 5 și peste), doar 33,9% împărtășesc ideea că școala nu a făcut prea puțin pentru pregătirea lor pentru viața de adult.

O altă dimensiune analizată a fost percepția școlii ca fiind o „pierdere de vreme”. Rezultatele indică faptul că o majoritate covârșitoare a elevilor români, 78,5%, respung această afirmație, fiind de acord deloc sau mai deloc cu ea. Totuși, un procent de 21,5%, ceea ce înseamnă mai mult de un elev din cinci, consideră că timpul petrecut la școală a fost irosit. Într-o a treia direcție de analiză, elevii au fost întrebați dacă școala le-a oferit cunoștințe utile pentru piața muncii. Aproximativ 70% dintre respondenți (48,9% de acord și 21,7% puternic de acord) confirmă această utilitate.

Însă, o proporție de 29,4% nu sunt de acord deloc sau mai deloc, sugerând că un sfert semnificativ din tineri nu atribuie școlii un rol decisiv în formarea lor profesională.

Analiza comparativă internațională dezvăluie că modelul românesc, în care elevii cu rezultate slabe au cea mai mare încredere în școală, iar cei excelenți au cea mai mică, este o tendință caracteristică țărilor din Europa Centrală și de Est. Acest tipar se regăsește în Georgia, Ucraina, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Turcia, Moldova, Muntenegru și Cehia. Interesant este că această tendință apare și în câteva state cu rezultate de top la PISA, precum Japonia, Elveția, Polonia sau Austria.

În schimb, majoritatea țărilor de vârf din clasamentul PISA, cu performanțe remarcabile la Științe, prezintă o tendință opusă: acolo, elevii cu scoruri maxime sunt cei care cred cel mai puțin că școala nu i-a pregătit bine, iar cei cu rezultate minime exprimă cel mai rar dezacordul față de această idee.

Acest model inversat este specific unor economii dezvoltate, cum ar fi Coreea de Sud, Chinese Taipei, Finlanda, Singapore, Canada, Hong Kong (China), Marea Britanie, Noua Zeelandă și Australia.

Diferențele apar și în modul în care se corelează performanța academică cu percepția utilității școlii pentru angajabilitate sau cu ideea de „pierdere de timp”. În cazul afirmației „Școala a fost o pierdere de vreme”, elevii cu rezultate foarte slabe (sub nivelul 2 la Științe) sunt cei mai puțin de dezacord, cu un procent de 72,1%, ceea ce înseamnă că peste un sfert dintre ei cred că școala a fost inutilă.

Dezacordul crește progresiv odată cu performanța, ajungând la 86% în rândul elevilor cu cele mai mari scoruri la testul de Științe.

Similar, în privința afirmației „Școala m-a învățat lucruri care ar putea fi utile la locul de muncă”, elevii aflați în zona analfabetismului funcțional (sub nivelul 2) sunt cei mai puțin de acord, cu un procent de 67%.

Acordul urcă treptat pe măsură ce crește nivelul de competență, atingând 77,4% în rândul elevilor de la nivelul 5 și peste, cei cu cele mai avansate abilități științifice. Aceste date sugerează o complexitate a relației dintre performanța academică și satisfacția din sistemul educațional, variind semnificativ de la o regiune la alta.

Sursă: edupedu

Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Cristian Barbu și asistat AI.