O tânăra din Spania readuce în atenție povestea aurului românesc blocat la Moscova

De ce a fost Rusia singura salvare?

O româncă stabilită în Spania reamintește povestea aurului românesc blocat la Moscova

Ultimele știri

Kremlinul plătește până la 2 milioane de ruble pentru a aduce ruși în HersonSeul recheamă opt diplomați din Kiev după dezvăluirea transferului a doi soldați nord-coreeniTribunalul București respinge acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu din lipsă de probeSenatul blochează toate propunerile de creștere a veniturilor

Sara Senent, o tânăra din Spania care locuiește în Cluj, a publicat un material video în care despică firul în patru privind istoria zbuciumată a rezervelor monetare românești. La mai bine de un veac distanță, acest tezaur rămâne un măr al discordiei între București și capitala rusă.

Înregistrarea, viralizată pe rețelele de socializare, scoate la lumină momentul în care liderii de atunci au decis să-și trimită avuțiile la adăpost, în plin haos provocat de trupele inamice care băteau la porțile Capitalei.

Totul a pornit în decembrie 1916.

Se va întoarce vreodată tezaurul acasă?

Atunci, un convoi de 17 vagoane a plecat spre est, burdușit cu 1.738 de lăzi în care se aflau aurul Băncii Naționale și bijuteriile Reginei Maria.

N-a fost decât începutul. În 1917, o a doua expediție a luat calea Rusiei, ducând cu sine arhive prețioase, opere de artă și alte bunuri de patrimoniu. În total, peste 90 de tone de aur au fost mutate din calea armatei germane care ocupa Bucureștiul.

Împinse la zid de avansumul fulgerător al inamicului spre inima țării, autoritățile române au simțit că n-au de ales. Singura șansă de a salva rezerva de schimb era să o pună la adăpost la un aliat. Rusia părea atunci un scut militar de neclintit. A fost un compromis dureros: au acceptat să piardă accesul la fondurile băncii centrale doar ca să nu le vadă căzute direct în mâinile dușmanului.

Sutele de ani scurse n-au adus însă liniștea. După mai bine de un secol, ușile diplomatiei se deschid greu pentru recuperarea tezaurului, iar bătălia birocratică este abisală.

Bucureștiul susține sus și tare că bunurile trimise în 1917 sunt parte vie din patrimoniul național și trebuie să se întoarcă acasă. De cealaltă parte, Moscova a recunoscut doar pe jumătate că deține aceste valori și a tot tras de timp.

Sursă: Mediafax