Grupurile vulnerabile sunt prioritate pentru consilieri?
Consilierii școlari din județul Olt au inițiat o campanie fermă pentru a modifica percepția asupra exitului prematur din sistemul educațional, argumentând că absența resurselor materiale este adesea confuză cu lipsa dorinței de a învăța. Această distincție fundamentală a fost subliniată în cadrul unei dezbateri ample organizate la Slatina, unde zeci de specialști din Centru Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Olt au analizat strategiile prin care instituția școlară poate susține tinerii, indiferent de originea socială, în procesul de selecție a carierei viitoare.
Ultimele știri
Israel la răscruce: alegerile care decid viitorul politic al lui Netanyahu
Buncărul lui Putin de la Valdai, transformat într-o fortăreață antiaeriană
Alegeri în Israel și SUA: voturi din două continente, consecințe globale
Profesoara Zara: copiii nu mai apucă să citească din cauza temelorEvenimentul a avut loc în contextul conferinței județene dedicate parteneriatului dintre școală și familie, un pilon esențial pentru asigurarea celor mai bune șanse pentru elevi.
Realitatea discrepanțelor de oportunități este recunoscută unanim, dar consecințele acesteia variază semnificativ.
Pe de o parte, unii elevi beneficiază de meditații private, acces la tehnologie avansată, excursii de studiu și activități extrașcolare, fiind ghidați de adulți care le explicate nuanțele diverselor profesii.
Pe de altă parte, mulți tineri optează pentru cel mai apropiat liceu din apropierea casei, nu dintr-o preferință academică, ci din motive economice: părinții nu dispun de fonduri pentru transport, iar presiunea de a obține rapid un venit impinge copiii spre învățarea unei meserii cât mai devreme, pentru a ușura bugetul familial.
Teodora Țecu, directorul CJRAE Olt și consilier școlar, insistă că școala trebuie să joace un rol central în atenuarea acestor inegalități, deoarece statisticile ulterioare reflectă adesea deciziile greșite luate în copilărie din cauza contextului defavorizant.
Pentru a susține pledoaria sa, Țecu a prezentat patru studii europene care evidaniază vulnerabilitatea economică a familiilor românești. Conform datelor Eurostat aferente anului 2025, o proporție alarmantă de 37,8% din populația României declară că nu se poate descurca în fața unei cheltuieli neprevăzute. Această fragilitate financiară se manifestă concret: o pană la mașină (pentru cei care dețin unul) devine o problemă majoră, defecțiunile aparatelor electrocasnice rămân nerezolvate, iar bolile membrilor familiei sunt tratate insuficient din lipsa resurselor pentru investigații și medicamente.
Statistica nu se oprește aici: 27,4% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Chiar dacă rata șomajului par să fie similară cu media europeană – 6,4% în România, față de 6,1% în Uniunea Europeană, conform datelor din august 2026 –, aceste cifre ascund o realitate mai complexă legată de calitatea angajărilor și de capacitatea tinerilor de a naviga pe piața muncii.
Teodora Țecu atrage atenția că potențialul a mulți elevi rămâne neexploitat tocmai din cauza condițiilor financiare precare ale mediului familial, generând un cerc vicios intergenerațional. Părinții, care nu au avut șansa unei educații complete sau a urmăririi visurilor proprii, se confruntă cu sărăcia, iar copiii lor sunt îndemnați să repete același parcurs, aripile fiindu-le frânte de aceleași constrângeri materiale.
Rolul școlii, prin intermediul consilierilor – deși raportul este de un specialist la peste 700 de elevi, situație specifică județului Olt – este de a oferi părinților alternative concrete.
Procesul de orientare trebuie început la vârste fragede, deși acoperirea nevoilor de consiliere este de 100% în mediul urban și doar de 60% în cel rural, ceea ce indică o necesitate urgentă de specialişti suplimentari.
Se instruiesc directorii și dirigintele!
Strategia propusă implică instruirea diriginților și a directorilor, precum și organizarea întâlnirilor frecvente cu părinții, pentru a le explica importanța alegerii unui traseu educativ aliniat cu aptitudinile și aspirațiile copilului, nu doar cu necesitățile imediate de supraviețuire. Din perspectiva psihologiei educaționale, statisticile devin relevante când discutăm despre egalitatea de șanse. Un elev dintr-o familie vulnerabilă economic poate avea aceleași talente și ambiții ca un coleg privilegiat, dar contextul în care își construiește viitorul este diferit.
Una dintre cele mai mari provocări practice este convingerea părinților să accepte un traseu educațional care pare mai costisitor sau mai lung, dar care oferă perspective superioare pe termen lung, în detrimentul obiectivului de a ieși rapid pe piața muncii pentru a genera venituri.
În cabinetele de consiliere, specialiștii caută alternative la modelele tradiționale. După faza de dezvoltare personală, care include identificarea intereselor, abilităților și valorilor, se propun variante de traseu educațional ancorate în realitățile pieței muncii locale, adesea ignorate de familie.
De exemplu, dacă un elev visează medicina, dar familia nu suportă costurile a șase ani de facultate, o alternativă realistă ar fi Asistența Medicală sau o postliceală sanitară, care aduce studentul mai aproape de visul său fără a copleji bugetul familial.
Dacă elevul se oprește la meseria din liceu, va intra rapid pe piața muncii și va contribui la veniturile familiei, dar riscă să acumuleze frustrare profesională, aspect vizibil în statisticile ulterioare.
Există și situații extreme în care, după clasa a VIII-a, susținerea familială scade brusc, iar copiii sunt direcționați direct spre angajare, ceea ce echivalează cu abandonul școlar și intrarea informală („la negru”) pe piața muncii.
Aceste cazuri de grupuri vulnerabile reprezintă prioritatea consilierilor, care implică activ profesorii diriginți și directorii, inclusiv din mediul rural. Ignorarea condițiilor sociale în care copilul își imaginează viitorul face ca orientarea în carieră să fie incompletă. Nu este suficient să îi asiguri pe tineri că pot deveni orice vor ei, dacă nu le arată și drumurile concrete către acel scop. De asemenea, dezvoltarea încrederii în sine devine iluzorie dacă nu se iau în considerare obstacolele reale, iar cererea către părinți de a sprijini alegerile copiilor trebuie însoțită de înțelegerea faptului că, pentru unele familii, acest sprijin implică un efort economic substanțial.
Totuși, nici o alegere perfect aliniată cu pasiunile nu garantează succesul profesional pe termen lung, avertizează consilierii. Elevii trebuie pregătiți nu doar pentru obținerea unei calificări, ci și pentru tranzițiile inevitabile din carieră: căutarea unui loc de muncă, confruntarea cu refuzul, reconversia profesională și perioadele de incertitudine.
Deși orientarea nu poate promite succes garantat, ea formează resursele personale necesare pentru a gestiona o piață a muncii imprevizibilă.
Importanța acestui aspect este ilustrată și de rezultatele sondajului OSH Pulse 2025, realizat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA).
Studiul, bazat pe un sondaj telefonic desfășurat în martie-aprilie 2025 în rândul persoanelor ocupate, a evidențiat că 24% dintre angajații români declară că experimentează stres, anxietate sau depresie la locul de muncă.
Această cifră demonstrează că munca nu este doar o sursă de venit și dezvoltare, ci poate fi un factor de vulnerabilitate psihologică atunci când echilibrul dintre cerințe, resurse și relații este perturbat.
Prin urmare, elevii trebuie să înțeleagă ce înseamnă o viață profesională sănătoasă, definită prin autonomie, valori, relații umane și satisfacție, elemente esențiale pentru o carieră durabilă și echilibrată.
Sursă: Adevărul